Reducerea numărului primăriilor sătești poate avea un impact negativ, opinii

Mai mulți experți manifestă reticență față de felul în care va fi realizată reforma teritorial-administrativă și cu privire la rezultatele preconizate. „Reforma administrativ-teritorială poate rupe legătura personală între sătean și primarul său consătean. Printr-o asemenea reformă, conducătorii vor fi înstrăinați de comunitățile, problemele pe care le gestionează, iar aceasta va avea consecințe de ordin moral, economic, social, ecologic și altele”, a declarat pentru IPN expertul în conflictologie și analiză instituțională, Benedict Ciubotaru.

Expertul a comentat astfel cele trei variante de reformă administrativ-teritorială examinate de un grup de lucru creat de Guvern. Prima presupune reducerea numărului de primării de la 896 la 231 și crearea a cinci unități administrativ-teritoriale. A doua – 154 de primării, iar a treia – doar 93 de primării.

„Dacă vor dispărea primăriile, oamenii vor pierde reprezentarea. În sate oamenii își cunosc personal candidații la alegerile locale. Dacă vor fi lichidate primăriile în satele cu populație redusă, alegerile primarilor se vor asemăna alegerilor parlamentare: este posibil ca alegătorii să fie puși în situația să voteze pentru necunoscuți din satul unde va fi primăria. Acum primarul este accesibil direct sătenilor. 90% din probleme sunt rezolvate direct, adesea fără acte birocratice. Prin optimizarea primăriilor din satele cu populație redusă, se va trece la relația prestator de servicii – client, în care este de așteptat că oamenii din satele atașate primăriei dintr-un sat cu populație mai numeroasă vor fi discriminați. Aceasta va conduce la grăbirea exponențială a procesului de depopulare a satelor, așa cum s-a întâmplat și atunci când au fost optimizate școli și spitale în unele localități rurale”, a menționat Benedict Ciubotaru. În opinia sa, pentru Republica Moldova numărul optim de unități teritorial-administrative (județe) este de 5-7.

Un alt expert, Vitalie Cazacu, doctor în economie, directorul Școlii Doctorale din cadrul Academiei de Administrare Publică, subliniază că reforma administrativ-teritorială este necesară, dar se cer stabilite criterii foarte clare în ceea ce privește numărul primăriilor din zonele rurale. „Sunt sate cu populație numeroasă. Dacă la primăriile din aceste localități se vor adăuga atribuții suplimentare, privitoare la gestionarea treburilor din alte sate, cu mai puțină populație, unde primăriile vor fi desființate, aceasta ar putea perturba activitatea primăriilor din satele din prima categorie”, a menționat Vitalie Cazacu.

Pe de altă parte, expertul este de părere că în Republica Moldova pot exista trei unități teritorial-administrative și nu cinci, așa cu se propune. „Pentru ușurarea activității Spitalului Republican și a celui de Urgență din Chișinău, în centrul administrativ al regiunii Nord și în cel al regiunii Sud ar trebui să fie create spitale moderne, bine dotate, ca să nu fie nevoie ca pacienții din Briceni sau Cahul să fie transportați la Chișinău”, a menționat Vitalie Cazacu. Instituții performante ar trebui să fie formate în toate domeniile în centrele administrative ale regiunilor Nord și Sud, la fel ca cele din Chișinău.

În cadrul unei emisiuni TV, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a afirmat că reforma administrativ-teritorială va fi realizată înainte de următoarele alegeri locale generale, respectiv această problemă urmează să fie inclusă în agenda Guvernului în anul  2022. În opinia lui Igor Grosu, dacă până în 2023, când expiră mandatele actualilor aleși locali, nu va fi redus numărul primăriilor din Moldova, atunci reforma nu va putea fi realizată până în 2027, când vor expira următoarele mandate ale aleșilor locali.