În această perioadă în raionul Ungheni se desfăşoară din plin lucrările de recoltare a porumbului. Majoritatea dintre liderii din agricultură deja au reuşit să facă şi unele analize preliminare despre roadă, să pună cap la cap cheltuielile şi veniturile, ca să poată să ajungă la concluzia că rezultatele nu sunt cele aşteptate. După cum menţionează şi Iurie Vrabie, directorul SRL „Prog-Agroter”, Valea Mare, agricultura este o ramură unde nu pot fi dirijaţi foarte mulţi factori, referindu-se aici anume la condiţiile climaterice. Începutul anului agricol a fost unul reuşit, căci din noiembrie 2015 până în februarie 2016 în sol au fost acumulate 165 litri de apă per metru pătrat. Totuşi aceasta nu a fost cantitatea necesară de umiditate pentru ca culturile agricole după semănat să poată rezista la secetă şi să se dezvolte. După constatările agricultorului, luna aprilie a fost una din cele mai bune din ultimii zece ani, căci au căzut 54 de litri de apă per metru pătrat, şi luna mai a fost una favorabilă pentru culturile agricole, 78 de litri de apă, iar în iunie – 85 de litri.
Sunt dezamăgiţi de roada pe care o adună şi mai mulţi săteni. „Au fost respectate întocmai toate procesele tehnologice, am aşteptat că vom avea o roadă bună, dar un rol important a jucat lipsa precipitaţiilor la timp. Sperăm că următorul an agricol va fi unul mai rodnic”, spune Aurel Cracan, combiner cu un stagiu de peste 45 de ani. Ion Raţă, tractorist, speră că rezultatele anului agricol nu vor afecta o bună parte din ţărani, care trăiesc sub limita sărăciei.
„Discutam cu colegii, dar şi cu alţi antreprenori, bucurându-ne că a fost o primăvară frumoasă, doar în ultimii zece ani nu am avut o cantitate atât de mare de precipitaţii. Au fost toate premizele pentru ca să ne bucurăm de o roadă bogată la hectar la cele mai importante culturi: grâu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi soia”, menţionează Vrabie.
Doar că vara şi toamna secetoasă au dat mari bătăi de cap agricultorilor, fiind înregistrate numai ploi locale, suferind mai mult porumbul. Bunăoară, la Costuleni, Pârliţa, Chirileni a plouat în iulie, atunci la Buzduganii de Sus şi Valea Mare – nici o picătură de ploaie. Un exemplu elocvent este că de pe fiecare din 240 de hectare de teren din Buzduganii de Sus au fost recoltate doar 3 tone de porumb. „Este un rezultat foarte jos, aceasta ne va permite să acoperim doar 30% din cheltuieli”, adaugă Iurie Vrabie.
Totuşi, în medie, dânsul prognozează o recoltă de 4,6 tone per hectar, aşa ca şi în anul precedent. S-ar părea că nu este nici o diferenţă, doar să nu uităm că în 2016 a fost o creştere semnificativă de cheltuieli pentru chimicale, seminţe, carburanţi, îngrăşăminte, dar şi piesele de schimb. „Toate acestea influenţează direct asupra preţului de cost al producţiei agricole, deci nu ne putem lăuda cu mari rezultate economice. Le-aş sugera agricultorilor să îşi planifice bine afacerile pentru viitor. Analizând roada anilor 2015 şi 2016, putem afirma că au fost ani grei din punct de vedere financiar, nu ştiu cum va fi şi anul viitor. Trebuie să ne gândim bine cum cheltuim, cum facem unele investiţii. De multe ori o investiţie dorită şi necesară îţi poate falimenta întreaga afacere”, cu regret, dar destul de corect punctează liderul în agricultură.
După părerea lui Iurie Vrabie, pe viitor, pentru ca un agricultor să poată dezvolta afacerea şi să investească în agricultură, e necesar să fie revizuite preţurile de achiziţionare ale grâului. O salvare ar fi şi implicarea statului, adică, subvenţionarea preţului la pâine, astfel nu vor avea de suferit cetăţenii.
„Sincer să fiu, batem pasul pe loc în agricultură, căci nu ne putem lăuda în raion cu realizări mari în acest domeniu. Supravieţuiesc şi rezistă tuturor schimbărilor doar agricultorii care deţin suprafeţe mari de teren, începând de la 1000 de hectare. Ne-am dori urgentarea implementării strategiei de dezvoltare a agriculturii pe următorii 20 de ani, despre care până când doar se vorbeşte. Dacă un producător a beneficiat de o subvenţie de 30 la sută din costul unei combine sau al unui tractor, aceasta este foarte puţin. Pentru a avea o agricultură performantă, agricultorii au nevoie de susţinere intensivă din partea statului, instituţiilor internaţionale şi a donatorilor străini”, conchide Iurie Vrabie.
