Au bombardat Kievul, ca în ”41
Capitala Ucrainei a fost lovită de rachete. Consilierul președintelui Zelenski, Mihailo Podolyak, a comparat Rusia cu teroriștii: „Duminică dimineața Kievul s-a trezit nu de ciripitul păsărilor, ci de explozii. Patru rachete rusești de „înaltă precizie” au lovit zonele rezidențiale din centrul capitalei. A doua armată a lumii nu diferă de talibani sau Hezbollah, călcând în picioare civilizația. Dar pe teroriști îi așteaptă un singur final – răsplata”.
Concomitent, trupele ruse au lansat peste cincizeci de rachete de diferite tipuri: aeriene, maritime și terestre asupra unor localități din regiunile Lviv, Jytomyr, Sumy, Rivne, Dnepropetrovsk, Harkov, Cernihiv și Mykolaiv.
Tirurile de astăzi cu rachete de pe teritoriul Belarus sunt o provocare pe scară largă a Federației Ruse, cu scopul de a atrage în continuare Republica Belarus în războiul împotriva Ucrainei, a declarat Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării.
Olexii Reznikov, comandantul armatei ucrainene, a îndemnat Occidentul să răspundă bombardamentelor Ucrainei. În opinia sa, răspunsul ar trebui să conțină două părți: întărirea sancțiunilor și desfășurarea unui sistem de apărare aeriană în Ucraina.
Prețul păcii îl stabilesc ucrainenii
Războiul din Ucraina se va încheia cu discuții de pace, dar Occidentul vrea să asigure mai întâi cea mai puternică poziție de negociere pentru Kiev, a declarat secretarul general NATO Jens Stoltenberg pentru El País: „Cel mai probabil, acest război se va termina la masa negocierilor. Datoria noastră e să ajutăm Ucraina să rămână o națiune europeană suverană și independentă, iar cea mai bună modalitate de a face acest lucru este de a oferi sprijin militar puternic, sprijin economic și sancțiuni dure împotriva Rusiei”.
Secretarul general a menționat că „pacea poate fi întotdeauna obținută dacă te supui”, dar ucrainenii „sunt gata să plătească un preț foarte mare, să se sacrifice” de dragul libertății lor și al dreptului de a nu se supune puterii Rusiei. . „Nu putem stabili cât de departe trebuie să ajungă sacrificiile lor”, a adăugat el.
O pace proastă generează alte consecințe proaste
Multe țări europene se tem de consecințele economice ale operațiunilor militare din Ucraina, declarat premierul britanic Boris Jonson, fără a preciza despre ce țări vorbește. „Prea multe țări spun că acesta este un război european fără noimă… și, prin urmare, presiunea va crește pentru a-i constrânge – poate forța – pe ucraineni să accepte o pace proastă”, a declarat Johnson reporterilor în Rwanda.
Potrivit prim-ministrului, dacă președintele rus Vladimir Putin „va reuși să-și atingă scopurile în Ucraina”, atunci consecințele „vor fi periculoase pentru securitatea internațională”, precum și se vor transforma într-un „dezastru economic pe termen lung”.
Boris Johnson consideră că țările G7 și NATO nu trebuie să facă concesii Rusiei, în ciuda „oboselii” față de ceea ce se întâmplă în Ucraina. În opinia sa, nu ar trebui să se meargă pe o „pace proastă”, deoarece aceasta ar putea provoca o escaladare a conflictului militar.
Săptămâna trecută Ungaria a cerut Europei să înceapă negocierile cu Rusia.
Mai ieri, cu pretenții, dar azi, cică, e OK
Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmitri Kuleba, și-a exprimat sprijinul pentru Republica Moldova pe fundalul amenințărilor din partea Federației Ruse, scrie mass-media ucraineană: „Susținem poporul și guvernul Moldovei-prietene pe fundalul noilor amenințări venite de la Moscova. Tot ce îi rămâne Rusiei este să scuipe amenințări împotriva altor state după decenii de politici nereușite bazate pe agresiune, constrângere și lipsă de respect”, a spus el.
Mesajul demnitarului de la Kyiv vine drept răspuns la comentariile ministerului rus de Externe, conform cărora apropierea Republicii Moldova de UE va avea „consecințe negative”.
Kremlinul a comentat candidatura Ucrainei la UE.
Acordarea statutului de candidați în Uniunea Europeană Ucrainei și Moldovei este o chestiune internă a Europei, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit acestuia, aceste procese nu ar trebui să conducă „la o deteriorare suplimentară a relațiilor Rusiei cu UE, pentru că acestea sunt afectate deja destul de tare”.
G7 adoptă o declarație privind Ucraina
Miniștrii de Externe ai G7 au cerut Moscovei să oprească atacurile și amenințările și să deblocheze porturile Ucrainei de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente. Aceștia și-au exprimat sprijinul față de eforturile ONU și și-au anunțat disponibilitatea de a contribui la deschiderea urgent a itinerarelor prin Marea Neagră pentru cereale și a Planului de acțiune al Comisiei Europene de solidaritate UE-Ucraina pentru a transporta cereale pe uscat, căi ferate și pe apă spre piețele mondiale.
Punctul de cotitură va surveni în august
În luna august, vor începe anumite evenimente care vor demonstra întregii lumi că a survenit un punct de cotitură, a declarat pentru ITV News generalul-maior Kirill Budanov, șeful Direcției Principale de Informații din Ministerul Apărării din Ucraina. „Ucraina va reveni în granițele anului 1991, nu luăm în calcul alte scenarii. Până la sfârșitul anului, ostilitățile active se vor reduce aproape la zero. Vom recâștiga controlul asupra teritoriilor noastre în viitorul apropiat”, a subliniat el.
Budanov a recunoscut că o parte din succesul armatei ucrainene depinde acum de sprijinul internațional și a remarcat oferta recentă a Marii Britanii de a antrena 10.000 de soldați ucraineni.
