Chișinăul a cedat fără a crâcni. Ce va face Stokholm și Helsinki?
NATO a început oficial procesul de aderare a Finlandei și Suediei la Alianță. Premierul suedez Magdalena Andersson a declarat că țara sa împreună cu Finlanda au semnat un „acord foarte bun” cu Turcia. Potrivit acesteia, lui Erdogan i s-a comunicat ce amendamente la legislație intra în vigoare în iulie privind terorismul.
Ministrul turc al Justiției, Bekir Bozdan, a spus că memorandumul semnat cu Finlanda și Suedia „nu înseamnă deloc că procesul de aderare la Alianță a celor două țări scandinave a fost finalizat”. Potrivit acestuia, Turcia „își va continua lupta pentru ca aceste țări să nu mai fie o bază pentru organizațiile teroriste și, de asemenea, să extrădeze Turciei persoanele pe care Ankara le consideră teroriști”. În special, Ankara intenționează să ceară extrădarea a 33 de suspecți de terorism de către Suedia și Finlanda. (Mişcarea liderului Fethullah Gülen FETO face parte din lista organizațiilor persecutate de Ankara. Profesorilor liceului ”Orizont”, „îndepărtați” de regimul Plahotniuc din Republica Moldova li se atribuie apartenența la FETO – n.r.).
Summitul NATO dedicat Ucrainei de la Madrid
Ucraina corespunde standardelor NATO. Igor Jovkva, adjunctul șefului administrației președintelui ucrainean, care a condus delegația țării la summitul NATO, a declarat la Madrid că Ucraina corespunde deja standardelor alianței: „Astăzi, în timpul războiului, este greu de spus că Ucraina nu îndeplinește standardele NATO – este vorba despre strategie sau tactici „Ucraina luptă, dacă nu cu a doua armată din lume, dar nu cu cea mai slabă. Și dovedim în fiecare zi că suntem reciproc compatibili”.
Jovkva a subliniat că apartenența la NATO rămâne cea mai bună garanție de securitate pentru Ucraina.
NATO este gata să revină la subiectul aderării Ucrainei după victoria sa în războiul cu Rusia, a declarat un reprezentant al Alianței în timpul summitului de la Madrid: „Acum, accentul este ca guvernul ucrainean să câștige războiul. Este o chestie pe care o susținem pe deplin. Și când Ucraina va vrea să vorbească din nou despre următorii pași, vom reveni la problemă. Acum, obiectivul fiecăruia dintre noi este să aducem cea mai mare contribuție care ar ajuta Ucraina pe câmpul de luptă împotriva invadatorilor ruși… Și, din nou, Ucraina va decide. Totuși, accentul acum este să câștigăm războiul.”
Volodimir Zelenski, în discursul său la summit, a îndemnat „să se găsească un loc” Ucrainei în spațiul comun de securitate: „Politica NATO a ușilor deschise nu trebuie să semene cu vechile turnichete ale metroului de la Kiev: sunt deschise, dar când te apropii, se închid și nu se deschid până nu plătești. Ucraina nu a plătit încă suficient? Este încă insuficientă contribuția noastră la apărarea Europei și a întregii civilizații? De ce mai este nevoie?”
În altă ordine de idei, el a relevat că adevăratul obiectiv al invadării Ucrainei de către Rusia este acela de a supune țările care se aflau anterior în zona de influență a Moscovei: „Ea vrea să absoarbă, oraș cu oraș, pe toți cei din Europa pe care conducerea rusă îi consideră proprietatea ei, și nu state independente.
Acesta este adevăratul scop al Rusiei. Întrebarea este cine urmează? Moldova? Țările Baltice? Polonia? Răspunsul este – toate. Obiectivele Rusiei sunt cunoscute. Ele sunt evidente. Conducerea rusă vede lumea altfel. Nu așa cum o vedeți voi. Ei văd, de exemplu, Lituania – nu ca membru al Alianței voastre, ci ca o republică a Uniunii Sovietice. Pentru noi, este o fostă republica a URSS, pentru noi este trecutul, dar ei o consideră un posibil viitor, vor să o înrobească din nou”.
Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a spus că Alianța se concentrează acum pe sprijinirea Ucrainei: „Acest război, la fel ca majoritatea celorlalte războaie, se va termina într-o zi la masa negocierilor. Dar este important ca Ucraina să poată negocia în propriile condiții. Știm că există o legătură foarte puternică între ceea ce se poate realiza la masa de negocieri și puterea pe câmpul de luptă.”
Summitul NATO a decis consolidarea forței militare, mărind cele opt grupuri de batalioane din est la brigăzi și forțe de răspuns de la 40.000 la 300.000.
Liderii NATO consideră forțele nucleare strategice ale alianței drept cea mai înaltă garanție a securității aliaților. În același timp, NATO crede că sunt extrem de puțin probabile circumstanțele în care Alianța ar putea fi nevoită să folosească armele nucleare.
Noul concept strategic al NATO spune că alianța dorește să mențină canale de comunicare cu Rusia pentru a reduce riscurile, dar nu mai consideră Moscova un partener de-al său. De asemenea, se precizează că NATO nu caută confruntare și nu reprezintă o amenințare pentru Federația Rusă, ci își întărește capacitățile de descurajare.
În același timp, apropierea dintre China și Rusia este contrară intereselor NATO, se arată în document.
Secretarul britanic de externe Liz Truss a declarat la Madrid că discuțiile de pace cu Rusia sunt posibile numai după înfrângerea ei în Ucraina: „Trebuie să asigurăm înfrângerea Rusiei în Ucraina. Acest lucru este necesar pentru securitatea, libertatea și democrația europeană. Acesta este singurul mod prin care se poate realiza o pace durabilă în Europa”.
Ea a subliniat că nu consideră posibil să se negocieze cu Federația Rusă cât timp trupele acesteia rămân în Ucraina: „Sunt oameni care spun că există oportunități de negocieri acum, cât Rusia este încă în Ucraina. Dar cred că asta va aduce o pace falsă. Aceasta va duce la noi agresiuni în viitor. Trebuie să învățăm lecțiile trecutului – greșelile Protocolului de la Minsk, de exemplu, care nu a reușit să asigure o pace durabilă în regiune”.
Părțile au efectuat un schimb de prizonieri
Cartierul General al coordonării tratamentului prizonierilor de război a informat că a avut loc un schimb de prizonieri de război. Din cei 144 eliberați de partea rusă 95 sunt apărători ai Azovstal, inclusiv 43 de militari ai regimentului Azov. Cei mai mulți dintre ucrainenii eliberați au răni grave: răni prin împușcătură și schije, răni explozive, arsuri, fracturi, amputații ale membrelor.
CEDO va asigura drepturile de bază ale ucrainenilor
CEDO a acceptat spre examinare cererea Ucrainei împotriva Rusiei, primită la 23 iunie. Acest dosar a fost precedat de alte patru cereri din partea Ucrainei și de aproximativ 8 500 de plângeri individuale. Ucraina acuză Rusia că a încălcat o serie de drepturi stipulate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
