Prost gândit, prost făcut
Kirill Budanov, șeful Direcției principale de informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, a declarat că Putin „a avut opțiuni complet realiste care s-ar fi putut termina destul de prost pentru noi într-un termen destul de scurt. Și au fost oameni care chiar i-au spus lui Putin că opțiunea agresiunii deschise există întotdeauna, dar aceasta nu este cea mai bună opțiune. Dar conform unei bune tradiții rusești, dintre toate opțiunile, bune și rele, țarul rus l-a ales pe cel mai rău”, a subliniat Budanov.
Potrivit acestuia, Putin plănuia să pună mâna pe toată Ucraina din stânga Niprului, crezând că „nu se va opune rezistență și totul se va încheia pur și simplu de la sine”. „Principalul aspect al planului său a fost să cucerească în trei zile clădirile administrative de la Kiev, să finalizeze faza militară activă cel târziu în a zecea zi, adică să înfrângă complet orice rezistență”, a spus Budanov.
Nu numai ucrainenii trebuie să învețe lecția conflictelor înghețate
Nici vorbă despre înghețarea conflictului din Ucraina, a declarat prezidențial Mihailo Podoliak: „În primul rând, orice înghețare este un război amânat în timp. Un război mai mare, mai sângeros și mai pregătit de agresor, care va lucra asupra greșelilor, va demite și aresta generalii și va pune în locul lor militanți cu experiența războiului de astăzi. Apropo, am învățat și noi lecția: Ucraina a tras concluzii privind acordurile de la Minsk și, prin urmare, nu e dispusă pentru Minsk. -3.”
Cu ușurință renunți la aceea ce nu-ți aparține
Fostul secretar de stat american Henry Kissinger, vorbind la Forumul Economic Mondial de la Davos, a opinat că negocierile dintre Federația Rusă și Ucraina „ar trebui să înceapă în următoarele două luni, înainte de a se crea șocuri și tensiuni care nu va fi ușor de depășit”. În mod ideal, „linia de demarcație ar trebui să fie o întoarcere la fostul status quo”, iar continuarea războiului după aceea „nu ar fi pentru libertatea Ucrainei”, ci „un nou război împotriva Rusiei însăși”, a spus fostul șef al diplomației americane.
Status quo-ul sugerat de Kissinger presupune că Ucraina trebuie să accepte revenirea la situația din momentul începerii invaziei ruse din 24 februarie, când Rusia controla oficial peninsula Crimeea ocupată și neoficial – o parte din regiunile Donețk și Lugansk. „La fel de ușor cum domnul Kissinger își propune să dea Rusiei o parte din Ucraina, tot așa el ar permite să fie luate Polonia sau Lituania. E bine că ucrainenii din tranșee nu au timp să asculte sfaturile „alarmiștilor de la Davos”, scris pe Twitter Mihailo Podoliak.
Morții, obiect de speculații
În Mariupol au murit 22.000 de oameni, a declarat pentru CNN Piotr Andriușcenko, consilier al primarului orașului. Cifra se bazează pe informații de la oficialii care rămân în oraș, dar ar putea fi mult mai mare, a spus el. De asemenea, consilierul primarului a remarcat că există dificultăți privind înmormântarea morților: pentru a scoate cadavrul de la morgă, rudele trebuie să facă o înregistrare video în care să spună că persoana a fost ucisă de armata ucraineană.
Deblocarea porturilor și furtul grâului ucrainesc
Ministrul chinez de externe Wang Yi a cerut crearea unui coridor verde pentru exportul de cereale rusești și ucrainene. El a declarat acest lucru în timpul unei conversații cu ministrul german de externe Annalena Berbock. Wang Yi a cerut încetarea cât mai curând posibil a conflictului dintre Ucraina și Rusia pentru a deschide un astfel de coridor și a subliniat că China este pregătită să mențină cooperarea cu toate părțile și „nu va sta deoparte”.
Ministerul rus al apărării a declarat că portul Mariupol „după deminare și demilitarizare, a început lucrul în regim obișnuit”. Consiliul orășenesc Mariupol admite că declarațiile Rusiei despre un „coridor umanitar” pentru navele străine sunt vehiculate pentru a acoperi exportul de produse feroase și cereale ucrainene în valoare de zeci de milioane de dolari.
Totodată, externele rusești au declarat că Rusia „respinge complet acuzațiile că armata rusă ar exporta cereale ucrainene”. Moscova a avertizat, de asemenea, că crearea unor coaliții occidentale pentru a escorta navele cu cereale ucrainene „ar putea agrava grav situația din regiunea Mării Negre”.
Referitor la situația porturilor, ministrul ucrainean de externe Dmitri Kuleba a spus la Davos că lumea „nu are curajul” să deblocheze porturile ucrainene: „Dacă NATO nu a închis cerul deasupra Ucrainei în cele mai tragice momente ale războiului, atunci de ce ar trebui să deblocheze marea pentru a transporta nestingherit produse agricole? Voi saluta o decizie în acest sens, dar nu cred că lumea are curajul să o ia”, a remarcat decizionarul.
Vor ridicarea sancțiunilor în schimbul deblocării porturilor
Potrivit ministrului adjunct al Afacerilor Externe al Federației Ruse, Andrei Rudenko, „soluția problemei alimentare necesită o abordare cuprinzătoare, inclusiv eliminarea restricțiilor de sancțiuni care au fost impuse exporturilor și tranzacțiilor financiare rusești”.
Comentând declarația șefului Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că Federația Rusă recurge la șantaj cu blocarea aprovizionării cu cereale și posibila foamete, Rudenko a spus că „partea rusă este întotdeauna gata de dialog cu toți cei care luptă pentru pace, pentru rezolvarea pașnică a tuturor problemelor”.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat că SUA nu vor ridica sancțiunile împotriva Rusiei ca răspuns la promisiunile privind exportul de cereale din Ucraina și că „sancțiunile nealimentare ale SUA privind Rusia vor rămâne în vigoare până la încheierea războiului din Ucraina”.
Cinic, fără mască, cu tupeu
Regiunea Zaporojie după „eliberarea completă” va demara procesul de aderare la Rusia, a spus reprezentantul „administrației” Vladimir Rogov. El a subliniat că regiunea „nu are nevoie de zone gri, nu are nevoie de Republica Populară Zaporojie”, regiunea ar trebui să devină „un subiect cu drepturi depline al Federației Ruse”.
