Felicitări, frați europeni basarabeni! Proiectul deciziei summit-ului Consiliului UE de azi și mâine conține prevederea de acordare a statutului de țară candidat Ucrainei și Moldovei, a informat The Wall Street Journal. Documentul arată, de asemenea, necesitatea de a menține și consolida sancțiunile împotriva Federației Ruse, cât și despre responsabilitatea totală a Rusiei pentru criza alimentară globală. Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a spus că a avut o conversație telefonică cu șeful externelor din UE Jozep Borrell în ajun: „Statutul Ucrainei de candidat la aderare va trasa o linie sub decenii de incertitudine și va ciopli în piatră: Ucraina este Europa, nu parte a lumii ruse. Mulțumesc Înaltului Reprezentant al UE pentru sprijinirea Ucrainei pe această cale”. Nu va exista nicio procedură accelerată pentru aderarea Ucrainei la UE, a declarat ministrul delegat pentru afaceri europene la Ministerul francez de externe Clément Bon într-un interviu acordat postului de radio Europe 1: „Vom acorda Ucrainei statutul de candidat la aderarea la UE. Acesta va fi începutul unui lung proces de negociere cu anumite condiții… Nu va exista nicio procedură accelerată, nicio excepție.”
Ucraina intenționează să facă șapte pași către aderarea la UE până la sfârșitul acestui an, a declarat Olga Stefanișina, viceprim-ministru pentru integrare europeană și euro-atlantică.
Anterior, ambasadorul Germaniei în Ucraina, Anka Feldhusen, a declarat că Ucraina poate face față cu ușurință celor șapte cerințe stipulate de Comisia Europeană, deoarece s-au făcut deja multe. „Decizia este atât de istorică încât aproape toți liderii UE au confirmat existența unui consens cu privire la începerea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și i-au acordat statutul de candidat la aderarea la UE”, a spus viceprim-ministrul.
În același timp, Stefanișina a recunoscut că Kievul nu are așteptări mari față de summit-ul NATO de la Madrid – acolo nu sunt așteptate decizii revoluționare privind Ucraina și sfârșitul războiului cu Rusia.
După Kazahstan, vibrații ucrainene în Italia
Din cauza sprijinului insuficient pentru Ucraina, ministrul italian de externe Luigi Di Maio părăsește Partidul Mișcarea 5 Stele, scrie Reuters. Di Maio l-a acuzat pe liderul partidului și ex-premierul Giuseppe Conte că a subminat eforturile guvernului de a sprijini Ucraina și că a slăbit poziția Romei oficiale în UE.
Di Maio a anunțat că va forma un nou grup parlamentar care să susțină guvernul premierului Mario Draghi. Potrivit presei italiene, peste 60 de deputați au abandonat „Mișcarea 5 Stele” și s-au alăturat noului grup al lui Di Maio. Astfel, din cei 227 de parlamentari ai celor „cinci” (155 la Camera Reprezentanților și 72 la Senat), mai mult de un sfert au părăsit partidul.
Kaliningradul, tot mai departe de (P)Rusia
Răspunsul Rusiei la restricțiile de tranzit spre și dinspre enclava Kaliningrad va fi „practic, nu diplomatic”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. Potrivit acesteia, Moscova a adresat Lituaniei și UE o notă cerând „revenirea situației în albia legalității”, iar „dacă acest lucru nu se face, acțiunile de răspuns vor fi inevitabile”.
Încrâncenarea Rusiei nu a avut efect. Lituania a extins restricțiile, fiind aplicate nu numai căii ferate, ci și transportului auto, relatează Delfi. Vameșii lituanieni nu permit trecerea camioanelor cu mărfuri interzise, motiv pentru care se formează cozi la punctele de control.
Ministerul rus al transporturilor a declarat că dispune de suficiente oportunități pentru aprovizionarea Kaliningradului pe mare. Potrivit ministerului, în prezent patru vase asigură trecerea cu feribotul Ust-Luga-Baltiisk, inclusiv trei feriboturi și o navă multifuncțională capabilă să transporte „ro-ro”, mărfuri generale și containere.
În această situație Germania a avertizat Rusia, prin purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Hebestrait, să nu ia măsuri de răspuns la restricționarea tranzitului de mărfuri sancționate în regiunea Kaliningrad: „Îndemnăm Rusia să nu ia nicio măsură care încalcă dreptul internațional”. El a subliniat că Lituania acționează în cadrul sancțiunilor europene și nu restricționează circulația mărfurilor care nu fac obiectul acestora.
Germania nu vede ce ar fi de negociat acum
Cancelarul german Scholz, în timpul unui discurs în Bundestag, a spus că nu vede în prezent perspectiva unor negocieri asupra Ucrainei: „Suntem departe de negocieri între Rusia și Ucraina. Rusia crede într-o pace dictată. Trebuie să sprijinim în continuare Ucraina, inclusiv cu un număr mare de arme. <. ..> Ucraina primește armele de care are nevoie în special în stadiul actual al războiului. Germania furnizează arme – astăzi și în viitor”. Cancelarul a mai subliniat că „parteneriatul cu Rusia imperialistă a lui Putin este de neconceput în viitorul previzibil”.
Gaze sunt, dar… în calitate de armă
Reducerea aprovizionării Europei cu gaze de către Gazprom este un „atac economic” al Moscovei, a declarat ministrul german al economiei, Robert Habeck.
Potrivit acestuia, un astfel de „atac” are scopul de a provoca o creștere a prețurilor la gaze prin reducerea volumului acestuia și, prin urmare, „să provoace o dezbatere în Europa și Germania despre situația gravă și „anxietatea” în legătură cu deficitul de materii prime. Acest lucru, la rândul său, paralizează dezbaterea privind corectitudinea sprijinului libertății.
Grâul, ca instrument de luptă pentru pace
Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de externe, Oleg Nikolenko, a spus pentru Interfax-Ucraina că încă nu s-a ajuns la încheierea unor acorduri în cadrul discuțiilor cu participarea Ucrainei, Rusiei, Turciei și ONU privind exportul de cereale: „Ucraina salută eforturile Secretarului General al ONU de a rezolva problema exportului de cereale din porturile maritime ucrainene blocate de Rusia. În prezent, sunt în curs de desfășurare consultări ale experților între părțile în cauză. Încă nu s-au ajuns la acorduri concrete privind desfășurarea unor discuții cvadripartite cu participarea Ucrainei, Rusiei, Turciei și ONU”.
