În scopul de a ucide și distruge
Rusia și-a intensificat atacurile asupra Harkovului. Consilierul președintelui Ucrainei Mihail Podoliak consideră că bombardarea zonelor rezidențiale din Harkov nu are niciun sens din punct de vedere militar, ele au o altă menire: de a distruge și a ucide. „Rusia în mod evident nu poate cuceri Harkovul. Moscova nici nu-și propune s-o facă. Scopul lor este să provoace daune maxime orașului și să se răzbune pe locuitorii lui”, a scris el.
De la reluarea în februarie a fazei active a războiului cu Rusia, Ucraina a pierdut aproximativ 10.000 de oameni pe front, a declarat Aleksei Arestovici, consilier al șefului Biroului Președintelui ucrainean. Potrivit acestuia, încă aproximativ 30.000 de soldați ucraineni au fost răniți. Totodată, el a subliniat că 96-98% dintre militarii răniți revin în armată.
Cine ar vrea să-și investească banii într-un stat încolțit de război?
Mihail Podoliak, consilier al Președinției ucrainene, s-a întâlnit la Kiev cu Ivan Jdanov, un aliat al liderului opoziției ruse Alexei Navalny. Politicienii au discutat despre viitorul Rusiei și al Ucrainei, despre dreptul de a gândi diferit, despre negocieri și multe altele.
În special, Mihail Podoliak a explicat de ce negocierile cu Moscova sunt imposibile în stadiul actual. „Pentru noi, orice proces de pace, ca în anii 2014-2015, astăzi ar însemna un război amânat. Aceasta este prima componentă. A doua componentă, trebuie să se înțeleagă foarte clar că dacă ne oprim unde suntem astăzi, nu vom primi bani, investiții. Ucraina va lâncezi din punct de vedere economic. Nimeni nu va investi într-o țară cu un război amânat”, a spus Podoliak.
El și-a pus întrebarea: cine, de exemplu, va merge astăzi la Zaporojie, Dnipro, Krivoy Rog, Harkov, Nikolaev, Odesa? „Cu apele blocate ale Mării Azov și Mării Negre, cu o infrastructură de transport parțial distrusă. Cine ar vrea să-și aducă banii într-un stat care se află într-o permanentă stare de război? În cel de-al treilea rând, eu cred că dacă Rusia nu pierde, acest lucru va avea consecințe nefaste pentru noi toți, dar și pentru Rusia”.
Rusia a adresat amenințări Europei
Rusia a amenințat UE și NATO invocând blocada Kaliningradului de către Lituania. Andrei Klimov, șeful Comisiei Consiliului Federației pentru apărarea suveranității de Stat a Federației Ruse, a declarat că „fapta nerușinată” a Vilniusului anulează pentru Rusia aderarea Lituaniei la UE, iar Moscova este gata să recurgă la orice mijloace pentru rezolvarea problemei. La rândul său, reprezentantul oficial al Kremlinului, secretarul de presă al lui Putin, Dmitri Peskov, a calificat restricția Lituaniei a tranzitului de bunuri sancționate către regiunea Kaliningrad ca fiind fără precedent și ilegală și a spus că, după o analiză aprofundată, vor fi elaborate măsuri de răspuns.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a reiterat sprijinul deplin al Washingtonului pentru Lituania în conflictul cu Rusia din cauza interzicerii tranzitului către Kaliningrad: „Susținem aliații noștri NATO, sprijinim Lituania. Angajamentul nostru față de articolul 5 al NATO – că un atac asupra unuia va însemna un atac asupra tuturor – este indestructibil”.
Luminează-i, Doamne, pe cei rătăciți
Consiliul Mondial al Bisericilor a condamnat războiul împotriva Ucrainei Organizația a respins justificarea agresiunii Federației Ruse prin religie și a cerut, de asemenea, un schimb de prizonieri de război și cadavrele morților.
Consiliul a cerut „tuturor părților în conflict” să respecte principiile dreptului internațional umanitar și a cerut comunității internaționale să investească masiv în promovarea păcii, nu escaladarea și divizarea. (Wikipedia: În prezent, bisericile membre ale CMB sunt în număr de 349 și provin din mai mult de 110 de țări din toate continentele. Printre acestea, aproape toate Bisericile Ortodoxe din întreaga lume, precum și numeroase Biserici care s-au format pornind de la Reforma protestantă din secolul al XVI-lea (Biserica anglicană, baptistă, luterană, metodistă și reformată) și un mare număr de biserici protestante unite și independente.)
Vibrații ucrainene în Kazahstan
Ieri, în contextul ședinței Consiliului de cooperare UE-Kazahstan, Bruxelles-ul a emis o declarație că cooperarea dintre Kazahstan și Uniunea Europeană a devenit mai relevantă „în lumina noului context geopolitic”, în special, a războiului Rusiei în Ucraina.
Se crede că poziția declarată a președintelui Kasîm-Jomart Tokaev cu privire la Ucraina și acțiunile confluente politicii sancțiunilor occidentale ar putea costa scump economia kazahă. Dar alăturarea Kremlinului, aflat sub sancțiuni, ar genera o situație și mai costisitoare pentru fosta republică sovietică.
„Contextul geopolitic actual a evidențiat nevoia unor noi rute alternative care să conecteze Asia și Europa, iar conectivitatea a devenit o zonă de importanță strategică unde există un interes reciproc”, se arată în concluziile UE, subliniind că Kazahstanul este „un influent jucător regional.” UE este cel mai mare partener comercial și primul investitor străin în economia republicii. Totodată, țara este principalul partener comercial al Uniunii Europene în Asia Centrală, cu o balanța comercială de 12 miliarde de euro anul trecut în favoarea Kazahstanului.
Nemții vor contribui la sporirea rezilienței ucrainenilor
Germania va continua să sprijine Ucraina cu arme atât cât va fi necesar, a spus cancelarul german Olaf Scholz, vorbind la reuniunea anuală a Federației Industriei Germane. El a subliniat că „Europa și democrațiile occidentale nu acceptă atacul violent asupra Ucrainei”.
Cancelarul a relevat că sancțiunile antiruse nu trec neobservate pentru Germania, dar sunt necesare: „Aceste sancțiuni chiar funcționează. Da, aceste sancțiuni ne fac rău nouă înșine. Fac rău companiilor, dar sunt juste… Libertatea are prețul ei. Democrația are prețul ei. Solidaritatea cu prietenii și partenerii are prețul ei. Și suntem gata să plătim acest preț.” Scholz a mai spus că vizitarea Irpenului de săptămâna trecută l-a făcut să realizeze că Ucraina aparține familiei europene: „Nu voi uita niciodată imaginile de groază pe care le-am văzut acolo”.
Șeful guvernului german a subliniat că va căuta o decizie pozitivă privind acordarea Ucrainei a statutului de candidat la aderarea la UE.
Toate cele 27 de state membre au convenit asupra statutului de candidat pentru Kiev, scrie Bloomberg. Potrivit publicației, la o recentă întâlnire a ambasadorilor UE, nimeni nu s-a opus unei astfel de decizii. Liderii UE se vor întâlni la Bruxelles pentru a discuta problema în perioada 23-24 iunie.
