Oamenii nu s-au testat la COVID-19 pentru că nu prea au acces la serviciile medicale
Încă în 2006, Cabinetul de miniştri, condus la acea vreme de Vasile Tarlev, a declarat zona Cula drept regiune defavorizată. Pentru a schimba starea de lucruri, a fost aprobat un plan de acţiuni privind ameliorarea situaţiei social-economice a localităţilor din raionul Ungheni, situate în zona râului Cula. Acel plan măreţ includea lucrări de reparaţie a drumurilor, construcția rețelelor de aprovizionare cu gaze naturale, construcţia sistemului de aprovizionare cu apă Zagarancea-Corneşti, a apeductului Corneşti-Cornova şi multe alte lucrări care ar fi trebuit să le îmbunătățească viața oamenilor din această parte a raionului. Toate proiectele ar fi trebuit să fie terminate în 9 ani, adică prin 2015.
Suntem însă în 2022 şi multe dintre aceste utilităţi au rămas doar pe hârtie. Mai bine zis, oamenii din zona Cula, din care fac parte aproximativ 20 de localități, încă nu beneficiază de ele, iar pandemia de COVID-19 a scos și mai mult în evidență aceste lipsuri. Locuitorii au simțit lipsa rețelelor de apă, a sistemelor de canalizare, dar, cel mai important – a cadrelor medicale.
Până la centrul raional este o distanţă prea mare. Oamenii de aici sunt mai izolaţi și din cauza drumurilor care nu au mai fost reparate de ani buni și sunt impracticabile mai ales pe vreme rea. Totuși, problema drumurilor s-a dovedit un avantaj pe timp de pandemie pentru cei aproape 6 900 de locuitori din zona Cula, dau de înțeles oficiali din raion care fac trimitere la statistica referitoare la numărul de îmbolnăviri.
„Cei cu forme uşoare s-au tratat aşa cum au ştiut, fără a cunoaşte dacă au avut sau nu COVID-19”. Sunt puțini medici
În doi ani de pandemie, doar 284 de bolnavi de COVID-19 din cei aproximativ 7 500 din tot raionul Ungheni sunt din zona Cula, spune șeful Secției maladii transmisibile și managementul urgențelor în sănătatea publică din cadrul Centrului de Sănătate Publică Ungheni, Sergiu Talmaci. Dacă rata de îmbolnăvire în tot raionul este de 7%, în zona Cula este de 4,1%. Potrivit lui Sergiu Talmaci, în această zonă, numărul de cazuri de infectare cu noul tip de coronavirus a fost mai mic în comparaţie cu alte sate sau comune din raion. „Regiunea Cula e mai izolată şi, ca rezultat, contactul între persoane e mai limitat. Nu e ca şi în cazul oraşului Ungheni, unde fluxul de oameni e foarte mare”, ne-a declarat Sergiu Talmaci.
Astfel, doar 50 din cei 931 de locuitori din Sineştii Vechi şi Noi s-au îmbolnăvit de COVID-19. De asemenea, în Condrăteşti, care are 911 locuitori, s-au infectat doar 15, iar în Cornova, din cei 883 de locuitori, au contractat virusul 33 de oameni. Este mic numărul bolnavilor și în Năpădeni, unde s-au infectat 21 din cei 752 de locuitori. Și în alte localități din zona Cula au fost puțini bolnavi: Drujba (594 locuitori) – 29 bolnavi, Hîrceşti (523 locuitori) – 13 bolnavi, Boghenii Noi (458 locuitori) – 20 bolnavi, Mînzăteşti (314 locuitori) – 12 bolnavi, Mircești (310 locuitori) – 10 bolnavi, Boghenii Vechi (227 locuitori) – 39 bolnavi, Curtoaia (135 locuitori) – 11 bolnavi, Izvoreni (86 locuitori) – 13 bolnavi, Veveriţa (78 locuitori) – 8 bolnavi.
Totodată, Oleg Belbas, şeful Centrului de Sănătate Ungheni şi fost director la Agenția teritorială Vest a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM), e de părere că rata mică de infectare, raportată oficial, s-ar putea datora şi faptului că în această zonă este criză de medici. „Oamenii care au avut forme uşoare s-au tratat aşa cum au ştiut, fără a cunoaşte dacă au avut sau nu COVID-19. Doar un singur medic deserveşte 6 sate, iar alţi 3 alte 14 localităţi. E foarte dificil şi această criză de specialişti se atestă nu numai în zona Cula, dar în întregul raion”, a mai specificat Oleg Belbas.
„În sat, e mult mai ușor de respectat regulile de protecție împotriva COVID-19”
Despre respectarea măsurilor de protecție împotriva noului coronavirus am discutat cu Angela Andranovici, directoarea gimnaziului „Pavel Buruiană” din satul Condrăteşti. „Avem un singur magazin în sat și majoritatea localnicilor respectă regulile: poartă măști și folosesc dezinfectant. Când merg la biserică, la fel. Spațiul lăcașului permite respectarea distanței fizice, iar enoriași, din păcate, sunt tot mai puțini. La școală și la grădiniță ne-am străduit să respectăm prevederile sanitare. Când este vorba de copii, a fost mai greu de respectat regula de a purta măștile de protecţie, deoarece nu e de ajuns să aibă masca. Trebuie să o schimbe la cel puțin 2 ore. Unii elevi o purtau și câteva zile, prin buzunare sau în geantă. Am încetat să le mai cerem. Dezinfectarea mâinilor, a suprafețelor, termometria se fac și acum. În plus, noi avem noroc de o asistentă medicală, care e tot timpul alături de noi, în special, în pandemie”, ne spune Angela Andranovici.
Directoarea gimnaziului ne-a mai precizat că în Condrăteşti este apeduct. „La școală avem apă caldă în blocurile sanitare și la cantină. Am avut o problemă mare toamna trecută când s-a prăbușit turnul de apă și câteva săptămâni nu a fost apă curentă. Am avut temporar o cisternă, dar calitatea apei lasă de dorit. E foarte scump pentru a investi într-un turn de apă și primăria nu poate acoperi aceste cheltuieli. Până în prezent se discută cu consiliul raional ca să ne ajute să-l înlocuim, fiindcă e destul de dificil pentru tot satul, în special pentru cei care trăiesc în zona de deal. Au apă doar când e plină această cisternă. Este umplută seara și dimineața, dar e complicat. Școala și grădinița nu au probleme. La gimnaziu am reparat și instalat un sistem de filtrare a apei”, susține Angela Andranovici. Potrivit ei, în sat e mult mai ușor de respectat măsurile de protecție.
Iar Elena Cebotaru, şefa bibliotecii publice din satul Drujba, ne spune că inițial pandemia a adus incertitudine și frica de necunoscut. „Oamenii pe parcurs au învățat să se protejeze respectând măsurile sanitare. Din fericire, satul Drujba are apeduct. Deși e vechi, acesta e funcțional”, afirmă Elena Cebotaru. Lipsa cea mai mare pe care o simte cetăţeanul din Drujba este sistemul de canalizare. „Cei care au dorit și-au construit un sistem care nu respectă însă nicio regulă şi din acest motiv prezintă un risc epidemiologic în comunitate”, spune ea.
Șefa bibliotecii publice a mai menționat că locuitorii satului Drujba au respectat în măsura posibilităților regulile impuse în pandemie și, din acest considerent, nu au avut multe cazuri de infectare. De asemenea, pentru a preveni răspândirea coronavirusului, școala, grădinița și biblioteca au fost dotate cu măști, dezinfectant și s-au respectat la maximum regulile sanitare. Activitatea bibliotecii nu a fost sistată. Instituția a activat în regim normal, însă multe servicii au trecut în mediul online. În această perioadă, biblioteca a devenit un centru de informare pentru comunitate referitor la regulile de protecție, dar și vaccinare.
Locuitorii din Boghenii Noi sunt mai sceptici, susține Nelly Moroşanu, directoarea gimnaziului „Anatol Popovici”. „Unii chiar neagă existența acestui virus, iar alţii menţionează că este o boală obişnuită. Foarte rar întâlneşti persoane care conştientizează pericolul virusului. Cât priveşte spălatul pe mâini, oamenii au putut respecta această măsură de protecție, fiindcă dispun de un apeduct cu apă tehnică. Cel mai trist este că localitatea devine pustie. Fiecare a doua casă este pustie”, susține Nelly Moroşanu.
Majoritatea persoanelor care s-au vaccinat au un loc de muncă
Referitor la vaccinare, mulți locuitori sunt în continuare sceptici și au o atitudine de neîncredere, afirmă Elena Cebotaru, şefa Bibliotecii Publice din satul Drujba. Potrivit spuselor ei, în această localitate, majoritatea persoanelor vaccinate au între 30 şi 70 de ani.
„La Boghenii Noi, vaccinarea este un subiect tabu. Cei care au ales să se imunizeze sunt cei care au un loc de muncă. Ceilalţi cred în știrile false despre vaccin și susţin toate prostiile citite pe reţelele de socializare. Dezinformarea a influențat foarte mult persoanele social- vulnerabile. De menționat că o bună parte din locuitorii care au rămas în sate fac parte din acestă categorie”, spune Nelly Moroşanu din Boghenii Noi.
În satul Condrăteşti, s-au vaccinat aproape 80 la sută din angajați instituțiilor bugetare, declară Angela Andranovici, directoarea gimnaziului „Pavel Buruiană” din localitate. „În colectivul pedagogic nu s-au vaccinat două persoane, pentru că au contraindicații medicale. Au fost imunizaţi o bună parte din pensionari. În familia noastră, ne-am vaccinat toți, inclusiv părinții care sunt pensionari. Și noi, și cunoscuții noștri am suportat ușor vaccinul, fără complicații. Am făcut și a treia doză de vaccin”, a menționat Angela Andranovici.
Mai multe decese, pentru că locuitorii nu au acces la servicii medicale
Și dacă rata de îmbolnăvire în zona Cula este mai mică în comparație cu cea din tot raionul, rata de mortalitate este mai înaltă. 11 locuitori din zona respectivă au decedat din cauza complicaţiilor provocate de COVID-19, ceea ce reprezintă 3,87% din numărul bolnavilor, faţă de rata de 2,95 % din tot raionul. Informația ne-a fost oferită de șeful Secției maladii transmisibile și managementul urgențelor în sănătatea publică din cadrul Centrului de Sănătate Publică Ungheni, Sergiu Talmaci. „Acest indicator înalt s-a înregistrat din cauza faptului că oamenii nu au acces la servicii medicale, doctori nu-s. E un singur medic în satul Năpădeni. Acest doctor are în grijă locuitorii din patru sate. Din lipsă de cadre medicale în multe sate, bolnavii sunt nevoiți să meargă tocmai în oraşul Corneşti şi atunci când se adresează după ajutor sunt într-o stare mai gravă”, ne-a declarat Sergiu Talmaci.
Editor: Elena Cucu
