Mediul politic și civic din R. Moldova nu se zgârcește la numărul de partide, chiar recent încă un fost prim-ministru vrea să-și facă partid, Doamne, Doamne, la ce am ajuns! În campania electorală precedentă au avut posibilitate să participe nu mai puțin de 60 de partide. Pe ecranele albastre liderii acestor partide se declară că sunt ba de dreapta, ba de stânga, unii de centru (care nu există) alternative etc. Electoratul este pus în derivă: în care parte să meargă, cui să dea votul. Majoritatea din ele nu au suport social, în consecință obțin minim de voturi. În societatea noastră nu există o clasă de mijloc puternică economic. În schimb, majoritatea electorală așteaptă promisiuni și cât mai multe donații. Iar partidele se adaptează la doleanțele lor devenind volens/nolens de stânga cu rădăcini de tip comunist. Ce avem: progres sau diletantism politic?
