Unsprezece primari din raionul Dondușeni au semnat o declarație de ieșire din Partidul Democrat.
Cred că este doar începutul. Bineînțeles, am vrut să știu, când au intrat în el, au semnat și o declarație comună? Și nu au semnat-o pe cea care a susținut puterea partidului din care acum se grăbesc să se retragă? Nu este aici o anumită nuanță de fățărnicie, ca să nu spunem „mai multe fețe”, dacă luăm în considerare și faptul că în ultimii ani mulți oficiali de toate nivelurile s-au transformat în migranți politici de dragul fotoliilor?
Acest lucru este oarecum asemănător cu practica anilor trecuți, când foștii propagandiști ai ideilor comuniste, care au lucrat timp de mai mulți ani ca purtători de cuvânt – secretari ai organizațiilor de partid -, la o schimbare radicală a puterii, au început să spună că ei, sărmăneii, își botezau pe ascuns copiii, la Paște, tot pe ascuns își făceau semnul crucii pe frunțile lor inteligente. Niște ipocriți.
Același lucru a început acum. Dintr-o dată, toți au devenit pătimiți cinstiți și cumsecade, care au fost forțați să prindă trandafirul roșu în butoniere. De ce atunci unii primari, considerând că e o ticăloșie să schimbe culoarea politică peste noapte, nu s-au speriat de cazurile penale cu care erau amenințați pentru crimele supte din deget? Acum e ușor să renunți la sistemul care, sperăm, a căzut. Mai nou, judecătorii și procurorii au început să povestească cum au fost forțați să pronunțe sentințe unor oameni nevinovați, cât de greu le-a fost să facă acest lucru și în sfârșit ei pot spune despre aceasta, să se spovedească și să-și scoată păcatul de pe suflet.
De ce nici unul dintre actualii semnatari și pocăiți nu a părăsit partidul la vremea potrivită, nu a demisionat din postul său? Cel puțin, știu doar unul care a părăsit PDM și a spus așa. El, de asemenea, a demisionat din funcția sa în noua guvernare, când i s-a reproșat că ar avea relații de rudenie cu șeful său nemijlocit.
Cred că nu este corect, nu este decent să faci prietenie cu cineva și apoi să spui cum nu ai dorit și cum ai fost nevoit să o faci. Poți oare avea încredere în asemenea oameni?
Nu vreau ca actuala conducere să dicteze sistemului judiciar, mai ales că este încă „vechea gardă”. Nu vreau ca politicienii să spună de la tribune că acum mulți deputați vor fi lipsiți de imunitate, că îi vor băga pe toți la pușcărie. Nu trebuie să fii ca cel de care tocmai ai început să scapi. Deși în epoca minciunii și înșelăciunii, a furturilor și sustragerilor, a politicienilor lipsiți de scrupule și corupți, e greu, poate nici nu este posibil să fii altfel. Dar oamenii normali, cred eu, niciodată nu i-au agreat pe purtătorii carnetelor de partid, indiferent de culoarea lor, care arată cu degetul la cei pe care îi consideră mai altfel, dar cel mai rău este că ei sunt gata să strige în orice moment: „Puneți mâna pe ei!“.
