Unele modificări la legislația privind integritatea în serviciul public, votate recent de Parlament în prima lectură, ar putea îngreuna activitatea Autorității Naționale de Integritate (ANI). Experții anticorupție și reprezentanții ANI care au participat la masa rotundă „Noile inițiative legislative de eficientizare a activității ANI: plusuri și minusuri”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API) pe 28 septembrie, le solicită autorilor proiectului de lege să reformuleze unele amendamente înainte de adoptarea în lectură finală.
În cadrul mesei rotunde, experta anticorupție Mariana Kalughin a analizat mai multe amendamente propuse la Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate și la Legea privind declararea averii și a intereselor personale, din perspectiva efectelor pe care aceste amendamente le vor produce asupra sistemului național de integritate în general și asupra activității ANI, în particular. „Să luăm, spre exemplu, propunerea de a institui cota de 40% pentru verificarea declarațiilor și 40% pentru inițierea controalelor care să vizeze deputații, miniștrii, judecătorii, procurorii etc. Aceste categorii au fost verificate de ANI de la bun început, ei știu cum să-și declare averile și interesele. Ce rost are să obligăm ANI să se mențină într-o anumită albie și să nu se concentreze și pe alte categorii de subiecți care sunt în zona de risc? Noi avem diferite categorii de subiecți ai declarării, cum ar fi colaboratorii organelor de drept, ai organelor de control, inspectori fiscali, ofițeri de investigație, ofițeri de urmărire penală, care niciodată nu au fost în vizorul ANI, iar nivelul de corupție aici la fel este ridicat”, a subliniat experta. Totodată, M. Kalughin s-a arătat surprinsă că noile prevederi legislative nu doar mențin, dar și extind procedurile birocratice în activitatea inspectorilor de integritate: „Inspectorii de integritate vor fi obligați și în continuare să întocmească procese-verbale pentru orice activitate, chiar dacă în fond nu se constată anumite încălcări și nu există temei pentru inițierea unor controale”. Experta a analizat critic și propunerile legislative care vizează extinderea controlului asupra persoanelor terțe în raport cu subiecții declarării, obligarea acestora să-și declare și cheltuielile, declararea și determinarea valorii de piață a bunurilor, atribuțiile și componența Consiliului de Integritate (CI).
În intervenția sa, președinta ANI Rodica Antoci a accentuat că își dorește ca legea modificată să contribuie la consolidarea statutului inspectorului de integritate, prin oferirea unor garanții sociale care i-ar proteja de atacurile și presiunile din partea subiecților declarării și i-ar motiva să muncească mai bine și să rămână integri. „Inspectorii de integritate deseori sunt blamați, intimidați, de aceea au nevoie de protecție. Noi pledăm pentru instituirea funcției de inspector-șef, care ar monitoriza felul cum inspectorii de integritate aplică legea, să-i determine să fie mai responsabili pentru deciziile luate”, a declarat R. Antoci.
Intenția de a mări numărul de membri ai Consiliului de Integritate, de la șapte la nouă, alți doi membri urmând să fie propuși de Guvern și Președinție, ar putea fi interpretată ca o încercare de a politiza această structură, de aceea participanții la masa rotundă au optat pentru ca membrii suplimentari ai CI să fie propuși de organizațiile neguvernamentale.
La rândul său, Viorel Rusu, unul din membrii actuali ai Consiliului de Integritate, care este și reprezentant al Congresului Aleșilor Locali, s-a pronunțat pentru lărgirea competențelor acestei structuri, dar și pentru remunerarea membrilor Consiliului care la momentul actual activează pe baze de voluntariat. El a solicitat Parlamentului să evalueze funcționalitate sistemului național de integritate și să ia măsuri pentru a face serviciul public mai atractiv și mai puțin împovărat. „Aceste inițiative legislative par mai mult revoluționare decât evolutive. Sunt convins că ar trebuie revăzute categoriile subiecților declarării, deoarece sunt anumiți funcționari, în special la nivel local, care poate nu e cazul să-și declare averile, ci doar interesele. În același timp, sunt categorii apropiate sistemului judiciar care nu sunt cuprinse de legislație de integritate. Mă refer la executorii judiciari, notarii și alții, care, deși sunt privați, desfășoară activități publice, cu potențiale riscuri de corupție”.
Elena Prohnițchi, directoare adjunctă a Asociației pentru Democraţie Participativă ADEPT, s-a referit la nerespectarea de către Legislativ a prevederilor privind transparența în procesul decizional și a subliniat necesitatea consultărilor cu organizațiile societății civile care dețin expertiză relevantă și ar putea contribui la reformularea și îmbunătățirea unor amendamente înaintea adoptării legii în lectură finală.
Înregistrarea integrală a dezbaterii poate fi vizionată AICI.
Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului “Promovarea integrității în serviciul public și informarea despre candidații cu probleme de integritate la alegerile prezidențiale 2020 și cele regionale 2021”, implementat de Asociația Presei Independente (API), cu susținerea Fundației Soros Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a API și nu reflectă neapărat poziția Fundației.
