Asociația Promo-LEX solicită Parlamentului să adopte, cât mai curând, amendamentele legislative pentru sancționarea faptelor motivate de ură și prejudecată, luând în considerare și recomandările făcute de organizațiile naționale și internaționale. Promo-LEX menționează că adoptarea acestora „va duce la creșterea gradului de responsabilitate a actorilor implicați în promovarea discursului de ură și va oferi posibilitatea de a combate eficient faptele motivate de prejudecată, inclusiv discursul de ură”, transmite IPN.
Într-un apel public, Asociația atenționează asupra faptului că discursul de ură și instigare la discriminare este din ce în ce mai des utilizat, atât în context politic, cât și religios. Doar în anul 2019, în urma monitorizării Promo-LEX, au fost identificate peste 800 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, care au afectat diverse grupuri de persoane. Dacă în anul 2018, în spațiul public și mass-media din Republica Moldova, s-au înregistrat în medie două cazuri pe zi, în anul 2019 numărul acestora a crescut până la 4,2 cazuri pe zi. Cele mai multe dintre cazuri i-au avut ca autori pe bărbați (87%): politicieni, reprezentanții ai Bisericii Ortodoxe, jurnaliști, formatori de opinie etc.
Experiența monitorizării campaniilor electorale precedente a arătat că discursul bazat pe diverse forme de intoleranță devine un instrument utilizat tot mai des în procesele electorale din Moldova. Iar mass-media rămâne a fi cea mai importantă sursă de distribuire a intoleranței în spațiul public.
Promo-LEX amintește că, în anul 2017, Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CERD) a recomandat Republicii Moldova să revadă legislația pentru sancționarea acestui tip de discurs. CERD și-a exprimat îngrijorarea privind promovarea tot mai frecventă a stereotipurilor și prejudecăților la adresa unor grupuri vulnerabile: femei, LGBT, musulmani, refugiați, romi, evrei, dar și lipsa răspunderii pentru astfel de încălcări.
De asemenea, și Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), în raportul său privind Republica Moldova atenționa, în anul 2018, că lipsa de reacție din partea autorităților, mediul online necontrolat, mecanisme ineficiente de sancționare și legislație imperfectă joacă un rol semnificativ în răspândirea urii și a intoleranței în societate.
