Producerea laptelui e rentabilă, dar foarte costisitoare

La întâlnirea recentă a agricultorilor din raionul Ungheni cu ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ion Sula, s-a menţionat că una din priorităţile ministerului este şi revitalizarea sectorului zootehnic din republică. Dacă e să ne referim la una din direcţiile acestei ramuri, adică întreţinerea fermelor de vaci de lapte, atunci este de menţionat că în anul 2014 ţara noastră a importat peste 60 de mii de tone  de lapte praf atât din Ucraina, cât şi din România.
Câte ferme de vaci sunt în raionul Ungheni şi dacă totuşi este aceasta o ramură rentabilă sau nu, are viitor, este întrebarea la care am încercat să găsim răspunsul. Accesăm site-ul Consiliului Raional. Aici găsim că în raion sunt  3 agenţi economici care deţin ferme de bovine şi îşi desfăşoară activitatea în Mănoileşti, Buşila şi, respectiv, Cetireni. În total, în aceste ferme numărul de bovine abia de ajunge la 40 de capete. Doar că de la Direcţia Raională pentru Siguranţa Alimentelor ni se spune că agentul economic din Cetireni deja de mai bine de jumătate de an nu mai activează. „A vândut  toate cele 10 vaci, după care şi încăperea”, a menţionat Grigore Popa, specialist la direcție. Potrivit aceleiaşi surse, riscă să dispară şi ferma de vaci din localitatea Buşila.
Totuşi, pe pagina electronică a Consiliului Raional nu este specificat că o fermă de vaci activează şi în Negurenii Vechi, unde, în comparaţie cu celelalte trei ferme, sunt întreţinute  36 de bovine.
Deci, această ramură nu este de perspectivă? „Toate lucrurile au o continuitate şi toţi cei care şi-au întemeiat o afacere doresc să  fie una de succes. Dar nu putem compara ceea ce a fost în trecut, adică când în fiecare gospodărie agricolă era câte o fermă de vaci”, explică Viorel Scutaru, şeful Direcţiei Raionale Agricultură și Alimentație. Potrivit dânsului, toată problema constă în preţul pe care îl oferă producătorilor procesatorii de lapte. Funcţionarul menţionează că, la fel ca şi în alte ramuri ale economiei, procesatorii vor partea cea mai grasă a venitului, de aceea se oferă cel mai mic preţ. La rândul lui, agentul economic, făcând un calcul, ajunge la concluzia că nu se merită să îşi încerce puterile în acest gen de activitate. „Fiţi siguri că dacă ar fi fost o ramură rentabilă, am fi avut foarte multe ferme de vaci în raion”, spune  interlocutorul. Dânsul consideră că acest gen de activitate trebuie să fie susţinut de stat, aşa cum se întâmplă în multe ţări europene.
Un ajutor pentru cei care au ferme de vaci, dar şi pentru persoanele fizice care deţin vaci de lapte ar fi construcţia punctelor de colectare a laptelui anume în zona defavorizată a raionului – Cula. Doar  că despre localitățile din această zonă procesatorii de lapte nici nu doresc să audă. De vină, se pare, este starea proastă a drumurilor. O altă ieşire din situaţie, după părerea lui Scutaru, ar fi oferirea unui păhar de lapte fiecărui copil la grădiniţă şi la şcoală. În plus, dânsul spune că din organigrama direcţiei a fost exclusă funcţia de specialist în zootehnie, ceea ce înseamnă că oficial nu are cine să le ofere informaţia dorită persoanelor interesate de această ramură.