În conformitate cu programul de activitate al procurorilor din Procuratura raionului Ungheni a fost efectuată o analiză cu privire la cazurile de violenţă în familie pe parcursul anului 2015. Astfel, în 12 luni ale anului trecut a fost iniţiată urmărirea penală în 41 cauze penale în baza art. 201/1 Cod Penal, adică violenţă în familie. Din numărul dosarelor iniţiate, 37 au fost expediate spre examinare în instanţa de judecată, o cauză penală a fost încetată din motiv că fapta constituie o contravenţie, iar o cauză penală a fost încetată în legătură cu decesul bănuitului.
Potrivit procurorului Ludmila Cuşnir, în perioada nominalizată, în instanţa de judecată au fost examinate în total 37 cauze penale, care au finalizat cu sentinţe de condamnare a agresorilor. La cererea agresorilor, 31 de cauze au fost examinate de către instanţa de judecată într-o procedură simplificată, în baza probelor acumulate de urmărirea penală, din motiv că aceştia au recunoscut toate probele acumulate de către organul de urmărire penală. În 16 cazuri a fost aplicată pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 până la 200 ore, în 13 cazuri – pedeapsa cu suspendarea condiţionată în baza art. 90 CP, şi în 7 cazuri a fost aplicată pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni până la 6,6 ani. Într-un singur caz inculpatul a fost tras la răspundere contravenţională, fiindu-i aplicată amendă în mărime de 3000 lei. Procurorul zice că majoritatea infracţiunilor au fost comise din cauza strării de ebrietate a agresorului.
Bunăoară, cum s-a întâmplat şi în gospodăria unor ungheneni. Părinţii locuiau împreună cu fiul lor, care începând cu anul 2003, sistematic aplica violenţa fizică şi psihică asupra lor. Procurorul comunică faptul că acesta a fost motivul pentru care la 28 iulie 2015, în privinţa victimelor, pe un termen de 3 luni, au fost stabilite măsuri de protecţie faţă de agresor. La 9 septembrie 2015, acesta a fost condamnat de către Judecătoria Ungheni, fiindu-i stabilită o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 3 ani, suspendată condiţionat pe un termen de probă de 3 ani. Însă nu s-a învăţat minte.
Astfel, la începutul lunii decembrie, fiind în stare de ebrietate, condamnatul a avut un comportament agresiv faţă de părinţii săi. Aceştia au chemat poliţia. În prezenţa poliţiştilor bărbatul a luat de pe masă un cuţit de bucătărie cu care s-a îndreptat spre mama sa, ameninţând-o cu moartea. Acestuia i s-a intentat dosar penal, iar la 22 ianuarie 2016 sentinţa deja a fost anunţată de către judecătorie, fiind condamnat la 4 ani de închisoare, în penitenciar de tip semiînchis.
Reprezentanţii organului de drept, în perioada de referinţă, au înaintat 8 demersuri în instanţa de judecată pentru eliberarea ordonanţelor de protecţie a victimelor violenţei în familie, toate demersurile fiind admise. În cele mai frecvente cazuri violenţa fizică aplicată asupra victimelor este soldată cu vătămări corporale uşoare, în 6 cazuri – cu vătămarea corporală medie a integrităţii corporale, în 2 cazuri – cu vătămări corporale grave, iar un caz de violenţă în familie a fost soldat cu decesul victimei.
Din datele oferite de către procuratura raionului, în multe cazuri, deşi sunt iniţial denunţate, ulterior victimele violenţei în familie îşi retrag plângerile. „Victimele spun că s-au împăcat cu agresorul sau că nu doresc ca acesta să fie atras la răspundere penală. Motivele reale pentru care victimele se dezic sunt, de fapt, presiunile de natură economică, emoţională, frica de molestare fizică, faptul că nu-şi cunosc drepturile”, explică Ludmila Cuşnir. Pe de altă parte, se atestă o atare creştere a cazurilor de violenţă în familie. „De fapt nu e pentru că s-ar comite mai multe infracţiuni de acest gen, ci pentru că cetăţenii sunt mai informaţi în privinţa acestor infracţiuni, îşi revendică drepturile, indiferent de categoria socială”, explică interlocutoarea.
Pentru că violenţa în familie este o problemă care nu poate fi lăsată fără atenţie, procurorii spun că vor identifica soluţii pentru a o combate, inclusiv să mobilizeze responsabili din diferite structuri de stat ca să ia atitudine şi să se implice în etapele iniţiale, de prevenire.
