Procuratura Generală s-a adresat structurilor internaționale să analizeze în ce măsură modificările legislative, propuse de Parlamentul Republicii Moldova, care se referă la procedurile de tragere la răspundere disciplinară și la evaluarea performanțelor Procurorului General, precum și la modificarea componenței Consiliului Superior al Procurorilor, corespund standardelor europene de specialitate, transmite IPN, cu referire la un comunicat de presă al Procuraturii Generale.
PG a intervenit către forurile internationale, cu adresarea să fie exprimată poziția cu privire la inadmisibilitatea presiunilor politice în raport cu instituția. Totodată, Procuratura Generală solicită structurilor internationale să se expună la subiectul independenței procurorilor din Republica Moldova, în raport cu modificările legislative operate la Legea cu privire la Procuratură, vizând procedura disciplinară și evaluarea Procurorului General, precum și schimbarea componenței CSP.
Procuratura Generală mai cere organizațiilor internationale să-și exprime poziția privind lipsa de justificări pentru urgența modificărilor substanțiale, ce reconfigurează coordonatele mandatului de Procuror General, dar și vizavi de necesitatea solicitării opiniilor forurilor de specialitate – Comisia de la Veneția, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, anterior adoptării acestor modificări în redacție finală.
În același timp, este cerută și opinia vizavi de afectarea independenței instituției prin obligarea Procurorului General de a raporta autorităților politice pe cauze penale concrete, a primi aprecieri și recomandări în legătură cu investigațiile penale pendinte pe cauze individuale. „Or, în limitele colaborării constituționale, Procurorul General poate interveni, alături de alte instituții din domeniul justiției, doar pentru prezentarea punctelor de vedere, a opiniilor privind probleme de drept, politici penale sau măsuri de prevenire a fenomenelor infracționale, bazate pe analize de specialitate, astfel încât să fie formulate, prin consens, propuneri și recomandări”, se arată în comunicatul PG.
Procuratura Generală optează pentru ca toate reformele, inclusiv mecanismul de evaluare, să se realizeze într-un cadru strict de legalitate, cu asigurarea principiului separării puterilor în stat, bazat pe un dialog corect și respect reciproc, astfel încât societatea să aibă încredere că toate măsurile întreprinse au obiective de bună-credință.
Potrivit PG, proiectul de lege votat în prima lectură de Parlament a fost elaborat într-un regim de urgență nejustificată, creând percepția că este urmărit scopul instituirii unui control politic asupra activității sistemului Procuraturii și că miza adevărată din spatele promovării mecanismului de evaluare constă în demiterea Procurorului General în exercițiu.
Parlamentul a votat la 13 august un proiect de modificare a Legii cu privire la Procuratură, care prevede posibilitatea de evaluare a performanței procurorului general de către o comisie specială și demiterea acestuia în cazul constatării lipsei de rezultate în activitate. Tot la 13 august, legislativul a votat pentru o metodologie modificată de alegere și numire a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor.
Vineri, 20 august, Parlamentul a dat notă nesatisfăcătoare activității Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție în ceea ce privește recuperarea mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. Proiectul de hotărâre a fost propus de Comisia juridică, numiri și imunități, după analiza informațiilor în scris prezentate de Procuratura Generală, și a fost votat de majoritatea parlamentară. Procurorul general, Alexandr Stoianoglo,nu s-a prezentat la ședința Parlamentului din 20 august, în care urmau să aibă loc audieri parlamentare privind progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. Deputaților le-a fost trimisă o notă informativă.
