— Este adevărat că spitalul se confruntă cu o lipsă de specialiști?
— Cu părere de rău, este adevărat. În secția de neurologie lucrează un singur specialist, însă ar trebui să fie 3. Activează un singur medic infecționist pentru tot raionul, dar ar mai trebui încă doi — unul la spital și altul la serviciul specializat ambulator. Ne-ar mai trebui medic psihiatru, doi medici neonatologi, în secția de internare nu sunt 4 medici, ducem lipsă și de cardiolog, neurolog, chirurg pediatru, chirurg pentru maturi, medic reumatolog. Mai multe specialități acum sunt cumulate de medici din domeniile apropiate. De exemplu, nu este neurolog pediatru, dar copiii sunt consultați de un pediatru, în timpul apropiat acesta va face și cursuri de neurologie. Medicul pulmonolog consultă și pacienții cu probleme cardiologice, iar atunci când nu există posibilitate îi direcționăm la Spitalul Republican.
— Care este cauza care a dus la lipsa de specialiști?
— Mulți dintre ei s-au pensionat, cei tineri nu vor să muncească pentru un salariu de începător. Nu avem tineri specialiști băștinași din raion, iar cei din alte regiuni nu doresc să vină să lucreze aici. Acum, când și diplomele sunt recunoscute la nivel internațional, mulți pleacă peste hotare. Din cei care termină studiile, după datele ministerului, doar 1 din 3 se angajează în domeniul medical. Cu o astfel de problemă se confruntă toate raioanele, nu doar noi.
— Un copil cu dizabilitate, la ce medic stomatolog se poate adresa pentru a se trata gratuit sau cu costuri reduse?
— Serviciul Stomatologic, ce activează în curtea spitalului, a fost exclus din componența instituției noastre, este unitate autonomă. Dar din câte cunosc, acolo există un program gratuit pentru copii și femei însărcinate, precum și pentru alte categorii, iar ca să afle mai multe detalii persoanele respective ar trebui să se adreseze serviciului respectiv, doamna Morteanu.
— Intervenția chirurgicală programată sau de altă natură se achită sau este gratuită?
— Sunt intervenții chirurgicale programate și de urgență. Cele de urgență se referă la apendicită, sarcină extrauterină, ocluzie intestinală, hernie. Dacă persoana are poliță de asigurare medicală, aceasta nu achită nici pentru intervenția programată, nici pentru cea neprogramată. Persoanele care au nevoie de intervenții chirurgicale, dar nu dispun de poliță, la sfârșitul tratamentului au două posibilități: sau își cumpără poliță, sau achită costul serviciilor. În ceea ce privește prețurile în fiecare secție este catalogul de tarife aprobat de Guvern.
— Este adevărat că la spital unele operații sunt efectuate de către chirurgi din Chișinău?
— Chirurgii din capitală vin doar pentru operații de urgență, atunci când pacientul nu este transportabil. Mă refer aici la operații mai complicate de neurochirurgie, operații asupra creierului și altele. Mai vin să opereze la spital și chirurgii vasculari, dar și în cazurile schimbului de experiență.
— La spital se efectuează operații la venele mărite?
— În cazuri de urgență, atunci când în dilatările varicoase ale venelor superficiale se formează trompe și se creează probleme, noi intervenim chirurgical prin înlăturarea lor. Dar pentru intervențiile programate sau cele complicate, când există posibilitatea să apară vreo problemă și cu venele din profunzime, noi le recomandăm pacienților să meargă la Chișinău, acolo ei pot trece o examinare specială numită Doppler.
— Având nivelul de glicemie 10, se poate efectua o intervenție chirurgicală la apendicită?
— Sunt două forme de apendicită — acută și cronică, pentru cea acută se intervine de urgență, iar când este cronică pacientul nu se află în pericol, poate trăi cu ea toată viața, de aceea în cazul unei intervenții programate persoana trebuie să aibă toate analizele în normă, fiindcă ar putea crește riscul complicațiilor postoperatorii.
— Secțiile amplasate la parter nu sunt adaptate cu rampă pentru pacienții cu dizabilități, când se va rezolva această problemă?
— Da, când au fost construite clădirile spitalului, prin anul 1950, nimeni nu se gândea la persoanele cu dizabilități. Acum noi încercăm să improvizăm rampe acolo unde este posibil. La intrarea în majoritatea secțiilor s-au amenajat astfel de rampe, dar în unele din ele chiar nu este posibil de proiectat o asemenea instalație. Am reușit în comun cu Consiliul Raional, printr-un proiect special, să amplasăm un ascensor și nu ne vom opri aici, vom face tot posibilul ca să creăm condiții persoanelor cu dizabilități.
— Referitor la spitalul din orașul Cornești, ce schimbări se prevăd în timpul apropiat, este adevărat că secția de terapie s-ar putea transforma în una de oncologie?
— Tot mai mult ministerul pune accentul pe cazurile acute, și nu pe serviciile cronice, de reabilitare, îngrijiri paliative privind cazurile oncologice, pentru că acestea nu sunt numai oncologice, deoarece sunt incluse și persoanele cu boli în ultimul stadiu, pe care, cu părere de rău, nu mai avem cu ce-i ajuta, dar suntem în stare să le reducem durerile. În acest sens ministerul a obținut fonduri germane și planifică să creeze astfel de secții paliative. La spitalul din Ungheni acest serviciu există în secția de boli cronice, unde sunt și paturi pentru îngrijiri paliative, acum intenționăm să-l transferăm la Cornești, acolo există clădirea secției de terapie care dispune de spațiu pentru o astfel de secție cu 11 paturi destinate îngrijirii de îmbunătățire a calității vieții pacienților aflați în stadii terminale.
— Spitalul se confruntă cu lipsă de paturi la moment? În unele secții saloanele sunt goale, cu paturi libere, în timp ce în altele nu mai sunt locuri. Oare nu se poate efectua o reformă conform necesităților?
— Din lipsă de bani populația nu are posibilitatea de a se trata ambulatoriu, oamenii vor cu orice preț să ajungă la spital, ca să primească tratament gratuit. Pe de altă parte, Compania Națională de Asigurări în Medicină finanțează numai cazurile grave și de urgență. De aceea noi îi internăm pe cei care au început tratamentul în condiții de ambulatoriu, dar nu au avut rezultate. Pentru a se interna în spital, pacientul are nevoie de îndreptarea de la medicul de familie, precum și examinările acestuia. În celelalte cazuri, noi îi programăm. Secția noastră de terapie, bunăoară, dispune de 29 de paturi, iar raionul are o populație de peste 100 de mii de persoane, de aceea nu-i putem interna pe toți. De multe ori pacienții vin și ne reproșează: păi, cum nu sunt locuri, dacă în salonul X mai sunt două paturi libere? Da, poate că sunt acele paturi libere, dar nu putem să internăm pe noii veniți cu persoanele care sunt în ultimele zile de tratament, pentru că ar putea fi infectați.
— Există cazuri când pacienții acuză medicii de comportament neadecvat?
— Cred că pretutindeni există astfel de cazuri. Dar problema nu e în medici. Oricâtă răbdare ai avea, atunci când 30 de pacienți așteaptă la ușă, unii strigă, se ceartă, înjură, fac gălăgie, nu se pot înțelege care e ultimul și care e primul, e foarte greu de lucrat. Cât de răbdător nu ai fi, oricum îți poți ieși din fire. Cine poate munci liniștit în astfel de condiții? Oare te mai poți concentra asupra fiecărui pacient în parte? Și atunci apar plângeri că un oarecare medic le-ar fi vorbit sau comportat urât.
— Este adevărat că există anumite dispute între spital și biserica nouă din curtea acestuia? Se vorbește că biserică ar fi amplasată pe terenul spitalului și se cere demolarea acesteia?
— Terenul, pe care se află spitalul, aparține Consiliului Raional, el este fondatorul principal al instituției, noi doar gestionăm această proprietate, dar consiliul are dreptul să dea cui dorește o parte din teren, noi nu avem aici nicio atribuție. La spital sunt medici care aprobă sau nu aprobă acest lucru, întrucât biserica ar fi prea aproape de maternitate. Dar alte dispute între biserică și spital nu au existat și nu există.
— Va fi în Ungheni centru de hemodializă?
— Nu va fi. A fost o tentativă bazată pe un parteneriat public-privat. Spitalul oferea spațiu, iar partenerul venea cu utilajul și urma să activeze în cadrul instituției. Cu părere de rău, contractul a fost reziliat, deoarece firma care a venit cu inițiativa nu și-ar fi putut onora obligațiile, probabil, din cauza problemelor economice. Astfel de centre trebuiau să se deschidă în mai multe raioane, acum, din câte știu, doar la Bălți va fi deschis.
— Cum a evoluat chirurgia la spital, se efectuează operații noi?
— Una din intervențiile noi pe care le efectuăm este cea de înlăturare a vezicii biliare prin chirurgia laparoscopică. Dacă până în 2001 operația la fiere se făcea numai prin taietură, acum utilizăm o nouă metodă, se fac 4 găuri pe abdomen, printr-o gaură se introduce laparoscopul, iar prin celelalte trei — instrumentele de lucru. Aceasta inovație a redus timpul de reabilitare și de spitalizare după operație a pacientului. Tot cu acest aparat dotat cu cameră facem și operații de apendicită, ginecologice și atunci când nu există un diagnostic clar. Vrem să mai implementăm și protezarea de șold prin eliminarea osului și introducerea unei proteze metalice, prin această intervenție pacientul va începe să meargă după o lună, iar după 6 luni va reveni la un mod normal de viață.
— În anul trecut au fost procurate și aparate moderne?
— Am primit în secția de internare, în cadrul unui proiect REPEMOL, utilaj de aproximativ 1,2 milioane lei, care include aparat de ventilație, de ultrasonografie, paturi, defibrilator, calculator, cardiomonitoare, aparat de roentgen mobil. Aparatul radiologic digital l-am amplasat la etajul 1 întrucât celălalt se afla la etajul 2, iar pacienților le era foarte greu să se urce și mai avea semne de uzură. Am mai primit un ecocardiograf, un fibrocolonoscop și un gastroscop,
— Care sunt planurile de viitor, ce secții vor mai fi renovate?
— La moment se renovează departamentul de urgență, se va construi și etajul 2. Paralel s-a depus un proiect la Compania Națională de Asigurări în Medicină și la Fondul pentru Eficiență Energetică pentru reabilitarea și renovarea blocului de pediatrie și neurologie.
