Azi vorbim cu Florin Mihai Acatrinei, preotul bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din satul Medeleni, comuna Petrești. Consideră că a fi preot e vocație și că fiecare încercare este o lecție pentru el cât și pentru cei din jur. Pe parcursul misiunii sale a învățat să iubească și pe cei ce nu l-au acceptat sau descurajat și să iubească mai mult pe cei care i-au fost alături.
— Florin Mihai Acatrinei este preot de la Dumnezeu sau este o conjunctură a vieții, adică cariera v-a ales sau dumnevoastră ați ales să deveniți preot?
— De mic copil am vrut să fiu slujitor al lui Dumnezeu, plecând din Italia unde am locuit, dar am și urmat studiile gimnaziale. Am venit în țară pentru a mă înscrie la Seminarul Teologic „Sf. Vasile cel Mare”, urmând mai apoi și Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași.
— Apropo, a fi preot e o carieră sau o vocație și de ce?
— După părerea mea, a fi preot este o vocație. Spun aceasta pentru că din fragedă copilărie am simțit și exteriorizat această chemare. Îmbrăcându-mă, imitând ce face părintele la biserică, și cei din jur au sesizat chemarea mea pentru slujirea celor Sfinte.
— Ce sau cine v-a determinat să urmați această vocație?
— Mergând de mic la biserică și stând pe lângă părintele din parohie, am simțit că și eu vreau să fac asta toată viața. Chiar dacă am locuit o lungă perioadă în Italia, dorința puternică m-a făcut să renunț la viața de acolo și să revin în țară pentru a studia și a face pași mici pentru a ajunge ceea ce sunt acum.
— Și când a fost momentul în care ați decis cu siguranță că veți urma calea duhovnicească?
— După terminarea studiilor am știut că asta vreau să fac toată viața. Nu mă văd făcând altceva.
— Cum le-ați depășit pe cele de încercare și dacă experiența dvs. servește drept lecție pentru enoriași sau fiecare trăire e individuală și trebuie tratată ca atare?
— Fiecare încercare este o lecție pentru mine și pentru cei din jur. Pe parcursul misiunii mele am învățat să iubesc și pe cei ce nu m-au acceptat sau descurajat și să iubesc mai mult pe cei ce mi-au fost alături. După cum spune Sfântul Evanghelist Matei, „Dar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmașii voștri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc și rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc și vă prigonesc, ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și dă ploaie peste cei drepţi și peste cei nedrepţi”.
— Aţi ajuns în satul Medeleni, Republica Moldova în 2018. Cum s-a întâmplat să fiţi trimis acolo? Aţi fost bucuros sau reticent?
— Inițial am fost trimis în satul Drujba, pentru a mă forma și pentru a mă „căli”. Spun acestea pentru ca în această parohie biserica era pe jumate ridicată, având o situație mai dificilă. Prin binecuvântarea Înalt Preasfințitului Mitropolit Petru al Basarabiei, am fost transferat la parohia Medeleni, care întâmpina diferite încercări din toate punctele de vedere. Da, am fost bucuros pentru că am întâlnit și aici oameni care m-au primit cu brațele deschise și prin revărsarea Harului lui Dumnezeu s-au făcut minuni.
— Care a fost primul lucru pe care l-aţi făcut ajuns aici și de ce?
— Primul lucru pe care l-am făcut a fost cel de a forma duhovnicește comunitatea, dar și de a închega relația dintre ei, apropiindu-i mai mult unii de ceilalți. Într-un final, devenind o familie. Acest lucru a fost cel mai important de realizat. Spun asta, deoarece lucrând în echipă și Dumnezeu revărsându-și harul s-a reușit ridicarea acestui Sfânt Lăcaș.
— Ce proiecte mai aveţi planificate?
— În momentul de față ne pregătim pentru hramul Sfântului Nectarie ce va avea loc pe data de 9 noiembrie. Cu ajutorul lui Dumnezeu am ridicat un lumânărar (loc de aprins lumânări).
Totodată, țin să menționez că în parohia noastră este deja dată spre funcționare o Garderobă Socială ce are ca scop oferirea de haine, de rechizite și alimente tuturor persoanelor aflate într-o situație dificilă. Dorim ca în primăvară să turnăm fundația pentru un nou proiect:
- un prăznicar (sală de mese) unde se va da o masa caldă copiilor și oamenilor fără posibilități
- la etaj va fi amenajat un cabinet medical unde vor fi oferite consultații gratuite cu medici veniți din România
- o bibliotecă parohială și o sală de lectură unde copiii vor putea desfășura activități extrașcolare (rezolvarea temelor, vizionarea de diferite documentare, filme ce au ca scop formarea duhovnicească).
