În contextul închiderii instituțiilor de învățământ, în scopul prevenirii și răspândirii epidemiei virusului COVID-19 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării încurajează managerii instituțiilor de învățământ de a organiza procesul de studii la distanță. Astfel, elevii rămân conectați la studii și, totodată, este monitorizată zilnic starea de sănătate a fiecărui elev”, a menționat secretarul de stat în domeniul educației, Natalia Grîu. Pe cât de realizabil poate deveni acest proces vorbim cu Oxana Timoșco, profesoară de istorie la L.T „Gheorghe Asachi” din mun. Ungheni.
— Au trecut deja două săptămâni de la implementarea procesului educațional online, din perspectiva dvs. cum vi se pare această metodă? Dar a elevilor?
— Pentru mine este o metodă eficientă, deoarece la lecțiile de istorie utilizam deja tabla interactivă și proiectele zilnice erau sistematizate în power point. Și atitudinea elevilor este una pozitivă, mai ales în clasele care au de susținut examenul de capacitate. Eu personal am mai practicat predarea on-line, atunci când pregăteam elevii de BAC sau olimpiade școlare, dar niciodată nu m-am gândit că vom practica aceasta în situația în care ne aflăm azi.
— Cum decurg mai exact aceste ore virtuale?
— În clasele mai mici, V-VII, colaborăm și cu părinții (în grup pe viber) pentru ca elevii să fie mai responsabilizați în realizarea sarcinilor propuse de profesor. Prima lecție am stabilit regulile de lucru, am repartizat orarul, am identificat câți elevi din fiecare clasă au acces la internet. Apoi la fiecare clasă am prezentat materia de predare în PPT și sarcinile de lucru. De exemplu în cl. a V-a am trecut la tema „Dacia de la Burebista la Decebal”. Sarcina pentru acasă a fost un eseu pe tema: Rolul istoric al lui Decebal, fiecare elev urmând să transmită tema realizată în privat. Pe parcurs întrebările care mai parvin de la elevi sunt discutate pe grup.
— Pentru sarcinile realizate elevii sunt notați?
— Pentru o motivație mai bună la aceste lecții, eu chiar i-am și notat, dar nu am primit nici o indicație dacă aceste note se vor trece sau nu în catalogul clasei.
— Presupun că nu toți elevii au telefoane, așa cum nici toți profesorii nu au competențe IT, cum se intervine în astfel de cazuri?
— Nu cunosc toate situațiile, dar elevii din clasa mea (cl.a V-a) spre exemplu nu au toți telefoane, din 27, 3 nu au. Receptivi au fost părinții lor care la fel sunt în carantină și s-au conectat ei la grup. Este o problemă la elevii care sunt la bunici, nu sunt conectați la internet și nu participă la aceste lecții. Doar sunt anunțați care temă trebuie s-o însușească. Am și eu un astfel de elev. În ceea ce-i privește pe profesorii care nu au competențe IT, ei colaborează cu dirigintele clasei, care transmite informația în grupul clasei cu tema și sarcinile.
— Dvs. vedeți acest tip de predare ca o perspectivă de viitor, cel puțin în cazurile de urgență?
— Acest tip de predare poate fi de perspectivă, dacă noi, profesorii, vom fi ghidați în dezvoltarea abilităților tehnice ale dispozitivelor mobile și ale platformelor on-line. Ceea ce ne va permite să realizăm ora cu toți elevii simultan, după un orar stabil. Din păcate, această situație pandemică ne-a luat prin surprindere și poate pe alocuri nepregătiți.
— Există diferențe majore între modalitățile de predare tradițională și cea virtuală?
— Bineînțeles că există diferențe între aceste două metode de predare. În primul rând, este o provocare pentru elevi, deoarece ei nu au mai practicat predarea on-line și nu au avut o așa libertate. Important este ca ei să fie sprijniți și ghidați corect de profesor. O altă deosebire ar fi prezența elevilor la aceste ore și interacțiunea dintre profesor-elev, pot fi situații când această legătură se poate pierde din lipsa de comunicare.
Predarea orelor on-line pentru elevi presupune un control asupra procesului propriu de însușire. De aceea noi, profesorii, ne axăm mai mult pe tipul de lecții de acumulare a noilor cunoștințe, unde elevii pot asimila informația într-un ritm propriu și pot avea acces la informație oricând.
— Având în vedere că sunteți adepta tehnologiilor, care metodă o preferați mai mult?
— Predarea lecțiilor după metoda tradițională mă atrage mai mult, deoarece pot atesta o evaluare mai corectă a elevilor și pot avea o siguranță mai mare privind însușirea temei predate. Dar în situația în care ne aflăm astazi, trebuie să ne conformăm și să îmbunătățim pe cât posibil procesul de predare la distanță. Poate că această întâmplare va accentua anumite neajunsuri din sistemul educațional. Spre exemplu, acum ne-a fost pusă la dispoziție o nouă metodologie privind continuarea procesului educațional la distanță în condiții de carantină.
