Pe fațada clădirii Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, de pe strada 31 august 1989, colț cu bulevardul Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, a fost dezvelită placa memorială în onoarea celor 66 de intelectuali care au semnat o Scrisoare deschisă către „Comisia interdepartamentală a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești pentru studierea istoriei și problemelor dezvoltării limbii moldovenești”. Cu 33 de ani în urmă, pe 17 septembrie 1988, „Scrisoarea celor 66” a fost publicată în ziarul „Învățământul Public”.
În acea perioadă, cărțile în limba română nu puteau fi procurate în librăriile din RSSM. În Biblioteca de Stat, cărțile românești puteau fi consultate în Sala de cărți în limbi străine, a menționat fizicianul Ion Holban, semnatar al Scrisorii. Semnatarii au cerut tranșant revenirea la alfabetul latin, acordarea statutului de limbă de stat pentru limba moldovenească și recunoașterea identității limbii moldovenești cu limba română.
Printre cei 66 de semnatari se regăsesc lingviști, scriitori, ziariști, profesori universitari, juriști, medici, matematicieni, biologi etc. Despre curajul lor vorbește faptul că inițial scrisoarea a fost semnată de 200 de intelectuali, dar în urma presiunilor exercitate de agenți ai KGB, 134 dintre ei și-au retras semnăturile, a menționat Arcadie Barbăroșie, și el semnatar al Scrisorii. Structurile KGB au deschis o anchetă privind „Scrisoarea celor 66”. Ca urmare, unii semnatari au avut de pătimit. De exemplu, semnatarul Vlad Pâslaru, pedagog, prezent la eveniment, a mărturisit că și-a pierdut locul de muncă într-un Institut de cercetare.
După cum a menționat moderatoarea evenimentului, Elena Pintilei, director general al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, „impactul Apelului celor 66 a fost enorm”, Scrisoarea contribuind la adoptarea legilor cu privire la revenirea la alfabetul latin și adoptarea statutului de limbă de stat, la 31 august 1989.
Ministrul culturii, Sergiu Prodan, a îndemnat tinerii prezenți la eveniment să se inspire de la faptele înaintașilor, să ducă mai departe flacăra dragostei pentru limba și cultura națională. „Nu pierdeți acest moment de a vă aprinde candelele de la lumina înaintașilor”, a spus ministrul.
Cu inițiativa comemorării celor 66 de semnatari, mulți dintre care nu mai sunt în viață, s-a adresat autorităților statului, în 2013, și repetat, în acest an, academicianul Valeriu Pasat. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut inițiativa.
Printre autorii Scrisorii, semnate apoi de ceilalți intelectuali, au fost Emil Mândâcanu, Mihail Ion Ciubotaru și alții. În cadrul luărilor de cuvânt a fost evocat și curajul redactorului șef adjunct al ziarului „Învățământul public”, Tatiana Coroi, care și-a asumat riscul să aprobe pentru tipar „Scrisoarea celor 66”.
