Cătălina Tcaciuc, absolventă a Școlii de Arte Plastice și actualmente elevă a Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri” din Ungheni, în 2013 a intrat în istorie cu vernisarea unei expoziții personale la Muzeul Național de Artă din Chișinău la o vârstă destul de fragedă – 10 ani. Ce-a făcut în tot acest timp, dacă și-a schimbat stilul sau câte foi și pixuri cumpără într-o lună, talentata pictoriță ungheneancă, despre care criticul în arta plastică Tudor Braga spunea într-un interviu „Toate acestea executate spontan, văzând structura imaginii, procedee proprii celor mai înalte culturi ale umanităţii la capitolul grafică, fie civilizaţiei chineze, fie Greciei antice”, aflăm în următorul interviu.
— Ce succese a mai înregistrat Cătălina de la faimoasa expoziție de la Muzeul Național de Artă din Chișinău?
— Am participat la diferite concursuri naționale și internaționale împreună cu colegii de la Școala de Arte Plastice din Ungheni. Între timp, am și absolvit această instituție. Am participat împreună cu colegii la concursul tinerilor artişti plastici din Winston-Salem (Statele Unite ale Americii), care se desfășoară anual din 2006, și la concursuri locale. Am învins la concursul național „Ars Adolescentina” și ca premiu am câștigat o excursie în Moldova de dincolo de Prut. Acele ținuturi m-au impresionat foarte mult. Vreau să vă spun cu regret că la concursurile locale nu am fost atât de apreciată ca și la cele naționale și internaționale.
— Cunoști cumva dacă s-a mai vernisat vreo expoziție la Muzeul Național de Artă a vreunui copil sau deții întâietatea până acum?
— Încă dețin această întâietate. La Muzeul Național de Artă nu s-a mai vernisat nicio expoziție a vreunui alt copil.
— Tot mai desenezi cu pixul negru și fără a face vreo corectură?
— Da. Tot mai abordez același stil și tot nu fac nicio corectură. Eu desenez mai atipic decât ceilalți colegi ai mei, nu desenez după vreo tehnică anume și nici nu s-a pus presiuni asupra mea la Școala de Arte Plastice, unde profesoară mi-a fost Diana Ciubotaru-Viziru. Ea mi-a dat mână liberă și acest lucru m-a făcut încrezătoare că arta care o fac are o valoare.
— De ce ai adoptat un asemenea stil?
— Consider că nu eu l-am ales, ci el pe mine. Pot să desenez foarte bine și nu văd nicio greutate, dar de multe ori cei din jurul meu se miră de felul cum eu pictez, pentru că eu pot să încep desenul de la mâini, spre exemplu.
— Cine din colegii tăi de la școală au abordat vreodată acest stil?
— Au existat încercări, dar ei sunt adepții stilului în culori. Mai întâi desenează în creion simplu și apoi îi dau culoare.
— Unde l-ai cunoscut pe Tudor Braga, cel care a venit cu ideea de a avea propria expoziție?
— El m-a găsit pe mine. Colaborarea mea cu regretatul Tudor Braga a început datorită Raisei Cojocaru, directoarea Școlii de Arte Plastice. Ea a observat deosebitul stil de a desena. I-a arătat niște lucrări de ale mele criticului, care a rămas impresionat. A doua zi a venit la Ungheni (cheltuielile de transport le-a suportat el) să ne vadă pe noi și ne-a propus să facem acea expoziție.
— Câte pixuri și foi „cheltuie” Cătălina, să spunem, într-o lună?
— Niciodată nu mi-am pus o asemenea întrebare, fiindcă le cumpăr în cantitate mare, în special, pixurile.
Știți, am avut încercări în cerneală și acuarelă, dar pixul cu gel negru rămâne a fi preferatul meu. Apropo, vreau să vă spun că mama îmi ghicește dispoziția după desenele făcute cu pixul pe mâini. Dacă vin acasă de la școală desenată, atunci știe că-n acea zi nu am fost atentă la ore.
— Te-ai gândit vreodată să vinzi tablourile tale pentru a contribui la bugetul familiei?
— Da, am avut așa gânduri, dar nu am găsit cumpărători și multe dintre lucrările mele sunt la Școala de Arte Plastice sau la Chișinău în Galeria „Constantin Brâncuși”.
— Apropo, ai avut și acolo expoziție?
— Nu. Același Tudor Braga îmi spunea că lucrările mele nu sunt pentru această galerie, ci pentru Muzeul Național de Artă.
— Unde își va continua studiile Cătălina Tcaciuc?
— Tot în domeniul artei și picturii îmi doresc să-mi fac studiile.
— Îți urăm mult succes și să ne bucuri doar cu rezultate frumoase!