Statul trebuie să sprijine mass-media, la fel cum acordă sprijin pe timp de criză altor producători de bunuri și valori de utilitate publică. Anume de utilitate publică – nu de interes comercial, corporativ (de partid) etc. Consiliul audiovizualului și Consiliul concurenței sunt instrumentele care pot fi aplicate pentru a genera decizii pe acest segment. Declarații în acest sens a făcut Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente, în cadrul dezbaterii publice la tema „Presa independentă din Moldova: ieșită din criză sanitară totală și intrată în plin război”, care a avut loc la Agenția de presă IPN.
Cât privește televiziunile, expertul consideră că acestea sunt prea multe în Moldova. „Pornind, mai cu seamă, de la bugetul pieței de publicitate, o plăcintă nu chiar atât de mare, cel puțin o treime din televiziuni ar trebui să dispară. Acestea parazitează pe branduri străine, ele neavând potențialul jurnalistic necesar pentru a crea un content propriu în conformitate cu legea. Dacă ar fi eliminate influențele și ar funcționa piața, cel puțin o treime din televiziuni ar trebui să dispară, pentru că nu își permit să îndeplinească legea și pentru că nu au potențialul necesar”, a remarcat vorbitorul.
Potrivit lui, problemele sunt interconectate și, pe lângă aceasta, nu ne putem detașa prea mult de economie. Capacitatea de reziliență, in primul rând financiară, a surselor media, este într-un impas total. „În mod special, vreau să mă refer la presa scrisă. Din luna iunie riscăm să rămânem fără presă scrisă. Acest gen de presă s-a confruntat cu o hiper problemă, problema hârtiei de tipar. Pentru că, întâi și-ntâi, s-a scumpit, la fel ca și costurile de producție. Iar războiul Rusiei în Ucraina a blocat, livrările de hârtie către Republica Moldova”, a spus Petru Macovei.
Expertul n-a fost de acord cu colega sa de platou Mariana Rață că statul nu trebuie să sprijine mediile financiar pentru a nu leza, conform opiniei expuse, caracterul independent al instituțiilor media. „Este foarte important ca statul Republica Moldova să ofere susținere, inclusiv financiară, pentru anumite programe. În contextul pandemiei, țările care își respectă presa au ajutat echipele de jurnaliști. Vă dau exemplul Letoniei, care a oferit câte 10-20 de mii de euro redacțiilor care au solicitat suport pentru a-și menține calitatea de informare a publicului… Desigur, nu poți să dai la toată presa. Nu poți să dai unui ziar de propagandă…. Nu poți cere statului să susțină așa ceva. Este necesar să fie aplicate anumite criterii”, afirmă Petru Macovei..
El s-a referit și la problema capacității televiziunilor moldovenești de a fi parte a multiplexului. „Pentru a fi accesibil pe întreg teritoriul Moldovei oricare post de televiziune trebuie să achite 6000 de euro lunar. Aproape toate televiziunile au ieșit din multiplex, deoarece nu puteau să plătească. Prin ultima modificare a Codului audiovizualului, statul a identificat o soluție prin care televiziunile care corespund anumitor criterii, prin subvențiile oferite Î.S.Radiocomunicații, vor putea depăși această barieră financiară pentru a pune la dispoziția publicului produsul său de utilitate publică… Există, deci, modalități prin care statul poate realmente și efectiv să susțină presa care răspunde interesului public”, a opinat vorbitorul.
Directorul API a susținut opinia lui Dumitru Țîra , alt coleg de platou, că breasla duce o lipsă enormă de cadre. Pregătirea lor se face în doar câteva instituții, dar nu toți absolvenții ajung să practice meseria. „Plus la aceasta, nimeni nu pregătește manageri de media. Lucrurile sunt grave în Chișinău, unde salariile sunt cât decât decente, dar știți ce se întâmplă în raioane? Publicațiile cu reputație de-o viață, una câte una se închid, inclusiv pe motiv că nu sunt cadre jurnalistice care să preia hățurile”, a conchis expertul media.
Dezbaterea publică la tema „Presa independentă din Moldova: ieșită din criză sanitară totală și intrată în plin război”, organizată de IPN, a fost ediția a 239-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
