Orice instituţie de învăţământ ar trebui să aibă un cabinet de psihologie. O spun specialiştii, responsabilii din educaţie, o spun elevii, dar şi părinţii.
Migraţia părinţilor peste hotare, elevi cu probleme de comportament, de învăţare, de comunicare cu semenii sau cu pedagogii ori părinţii accentuează tot mai mult nevoia unui specialist, care să ofere consilierea psihologică necesară. Şi dacă cei care studiază în licee, adică în instituţii mai mari, când au o problemă pe care singuri nu pot să o depăşească, au cui să se adreseze, atunci în instituţiile mici recurg fie la pedagog, fie rămân faţă în faţă cu problemele.
Liceenii au cui se destăinui
Am discutat cu mai mulţi directori ai instituţiilor de educaţie din raionul Ungheni. Toţi au accentuat că principalul rol al psihologului în şcoală este de a menţine o legătură permanentă între profesori, elevi şi părinţi, de a descoperi problemele de comunicare dintre aceştia şi de a propune soluţii.
La Liceul Teoretic Sculeni, directoarea Iulia Ciuvaga, a spus că de mai mulţi ani activează un psiholog: „Sunt situaţii când copiii, confruntându-se cu o problemă, se adresează psihologului şi împreună caută soluţii pentru a fi depăşită. În acest sens implicăm şi părinţii, cu care avem discuţii, sesiuni”.
În localitate sunt şi familii în care părinţii se află sau au de gând să plece peste hotare. În acest sens sunt desfăşurate întâlniri cu aceştia, explicându-le cum să îşi pregătească copilul de această schimbare. „Probleme mereu au fost şi sunt, dar încercăm să le trecem împreună”, punctează Iulia Ciuvaga. Interlocutoarea accentuează că, din fericire, nu au avut cazuri ieşite din comun.
În satul Pârliţa, în Liceul Teoretic „Alexei Mateevici” studiază 401 copii, care, atunci când au nevoie să vorbească cu cineva fără ocolişuri ca să depăşească frământările şi trăirile specifice adolescenţilor, apelează la psiholog. Directorul Romeo Ciupercă spune că psihologul este necesar să fie prezent în orice instituţie de educaţie, începând cu grădiniţele.
Psihologa de la acest liceu, Lidia Vătavu, povesteşte că în activitatea sa observă copiii care sunt trişti, care au un comportament neadecvat sau sunt în conflict cu colegii, profesorii, legea: „Ulterior intervin prin efectuarea anumitor testări ca să aflu cauza şi să ajungem la rezultatul pozitiv al problemei. Dacă din zece elevi, la trei am reuşit să rezolvăm problema, deja e îmbucurător. Implicăm şi părinţii în activităţi, care la început se sfiesc, dar acum vedem că sunt obişnuiţi să discute cu psihologul”.
Elevi puţini, bani puţini, servicii sărace
În şcolile mai mici, angajarea unui consilier-psiholog este un lux. La Gimnaziul Teşcureni, directoarea Maria Sasu afirmă că nu au această unitate în organigrama şcolii, dar nici buget suficient pentru a-i achita salariul: „Nici un gimnaziu din raion, inclusiv cel din Teşcureni, unde numărul de elevi este mic, nu are psiholog, deşi este foarte necesar. Ar trebui să fie făcute modificările necesare ca să putem angaja un astfel de specialist”. În aceste condiţii se descurcă cum pot. „Consilierea o facem noi, pedagogii, la orele de dirigenţie, în discuţiile private şi confidenţiale”, continuă directoarea. Şi dacă nu au bani pentru a plăti psihologul, cel puţin pedagogii capătă abilităţi pentru a putea interveni în situaţii de risc. Maria Sasu menţionează că în cadrul diferitor proiecte care sunt implementate, îşi consolidează cunoştinţele pentru a desfăşura activităţi psiho-sociale atât cu părinţii, cât şi cu copiii.
Din cele 49 de instituţii şcolare din raion, doar 10 au angajat un psiholog şcolar. Potrivit Violetei Procopciuc, psihologă în cadrul Serviciului de asistenţă psiho-pedagogică (SAP), directorii tuturor şcolilor trebuie să găsească bani pentru a achita serviciile unui psiholog şcolar: „Să fie măcar unul la 3 sate. Nu trebuie să se facă economii dacă trebuie să oferim consiliere unui copil care se confruntă cu o problemă sufletească mare”. Dânsa a spus că la SAP activează doi psihologi şi deseori, la solicitare, se deplasează în localităţile raionului unde sunt semnalate cazuri de devieri de comportament.
O singură grădiniţă are psiholog
Şi dacă la dotarea, reabilitarea grădiniţelor din raion s-a dat, oarecum, atenţie, atunci servicii psiho-pedagogice se acordă doar la grădiniţa incluzivă „Guguţă” din oraşul Ungheni, unde copiii sunt asistaţi de un psiholog. Cert e că activitatea acestui specialist nu se rezumă doar la lucrul cu copiii cu cerinţe speciale, dar şi cu cei care manifestă anumite complexe, agresivitate. Directoarea instituţiei, Emilia Cucuruzac, zice că la adunările cu părinţii psihologul are o prezenţă necesară: „Unii părinţi au cerinţe exagerate faţă de copil, alţii sunt mai indiferenţi, iar prin discuţiile generate prevenim situaţiile complicate. Împreună cu educatorii aflăm care sunt problemele cu care copiii se confruntă, dar aceasta este şi cea mai eficientă metodă de comunicare cu ei”.
