Ministerul Afacerilor Interne, cel al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, primăriile și Serviciul Vamal sunt printre instituțiile, unde au fost depistate cele mai multe acte de corupție, în anul 2019. Informația este prezentată de către Centrul Național Anticorupție într-un comunicat de presă, citat de IPN.
Cele mai multe, 56 la număr, au fost înregistrate în cadrul MAI. Câte 26 la MSMPS și în cadrul autoritățile locale. 21 de cazuri au fost în cadrul Serviciului Vamal, 17 – în birourile de avocatură, 13 – în cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Câte 5 în cadrul Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și ANSA, iar 4 în organele justiției.
Subiecți ai actelor de corupție au fost 45 inspectori de politie, 28 șefi de instituții autonome din cadrul autorităților, 18 directori și adjuncți de întreprinderi de stat, 11 primari și viceprimari. Este vorba și de 5 persoane din domeniul ocrotirii sănătății, 4 inspectori vamali, 3 persoane din domeniul educației, 2 inspectori fiscali, 2 directori și adjuncți de agenții naționale. În sectorul privat și liber-profesionist, subiecți au fost 180 de persoane fizice, 24 de directori de întreprinderi și organizații, 3 executori judecătorești și 18 avocați.
După criteriul de gravitate, 474 de infracțiuni au fost calificate ca deosebit de grave și grave, 134 – mai puțin grave și 44 – ușoare. Cele mai afectate localități de fenomenul corupției, ca și în anii precedenți, se află municipiul Chișinău, cu 441 de infracțiuni la număr, urmat de Bălți cu 38 de infracțiuni depistate și Cahul cu 19. În perioada de raport, ofițerii de urmărire penală au avut în gestiune 1891 de cauze penale, iar în cadrul acestora au fost reținute 156 de persoane. Față de 50 din persoanele reținute a fost aplicat arestul preventiv.
Solicitată de IPN, Galina Bostan, președinta Centrului de analiză și prevenire a corupției, a spus că aceste autorități sunt percepute de către cetățeni ca cele mai corupte în aproape toate sondajelor de opinie efectuate. Același tablou l-am avut și în alți ani. Totodată, ea a spus că analiza fost făcută în baza denunțurilor pe care le-a înregistrat CNA pe parcursul anului de la cetățeni și că acest lucru nu ar arăta că fenomenul corupției, de exemplu, ar fi mai mic în domeniul justiției.
