Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, dar și judecătorul Ghenadie Plămădeală au fost numiți în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la atingerea plafonului de vârstă, de 65 de ani, transmite IPN.
La ședința plenară de ieri a Parlamentului, candidatura lui Ghenadie Plămădeală a fost susținută cu votul a 55 de deputați (53 de deputați PAS și doi deputați BCS). Iar pentru numirea lui Dorel Musteață au votat 52 deputați PAS. Hotărârile intră în vigoare la data adoptării. Plenului Parlamentului i-a fost propusă și candidatura Oxanei Robu în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, însă a fost susținută de un singur deputat PAS.
În luarea sa de cuvânt, deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Vasile Bolea, a declarat că guvernarea încearcă „să întoarcă datoriile unora prin accederea lor în funcție, inclusiv la CSJ”. Potrivit lui, în timpul examinării candidaturilor în comisia de profil, a avut loc un spectacol. În cazul unui candidat au fost acordate întrebări timp de jumătate de oră, iar în alt caz – cinci minute. „L-ați folosit pe domnul Musteață în „razborka” la Procuratura Generală. Ați avut nevoie de domnul Musteață în CSP pentru a decapita Procuratura”, a declarat Vasile Bolea. Socialistul a mai spus că prin astfel de acțiuni nu poate fi realizată reforma justiției promisă.
Potrivit legislației, promovarea în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție se aprobă de către Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Partidul extraparlamentar Platforma Demnitate și Adevăr a emis o declarație în care precizează că una dintre cele mai controversate candidaturi este cea a judecătorului Dorel Musteață, „care a reușit să facă o carieră profesională fulminantă în perioada statului capturat, demonstrându-și obediența față de factorii politici: Plahotniuc – Dodon”. „Candidatura lui Dorel Musteață trezește mari semne de întrebare față de legalitatea procedurilor aplicate pentru a fi numit judecător la CSJ și lezează principiile statului de drept, meritocrației și dă un semnal negativ întregului sistem judecătoresc că, doar având afiliere politică și demonstrând obediență, poți face o carieră de succes în sistem”, se mai spune în declarația Platformei DA.
