Trecerea la ora de iarnă 2023 are loc în noaptea de sâmbătă, 28 octombrie, spre duminică, 29 octombrie. Ceasurile se dau înapoi cu o oră, iar ora 4:00 devine ora 3:00. Astfel, ultima zi de duminică din luna octombrie va fi cea mai lungă din acest an, având 25 de ore.
Fenomenul are un impact semnificativ asupra oamenilor, iar mulți suferă în primele zile după schimbarea orei de simptome diverse precum iritabilitate, insomnie sau oboseală în timpul zilei. Există însă câteva modalități prin care putem să ne ajutăm organismul să se adapteze mai bine, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.
România, cât și R. Moldova trece la ora de iarnă pe data de 29 octombrie 2023
Schimbarea orei și trecerea la ora de iarnă în 2023 are loc în ultima zi de duminică a lunii octombrie. În acest an, ziua de 29 octombrie va avea 25 de ore.
Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est.
Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2. România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”. Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustatare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, pentru a beneficia mai bine de lumina naturală.
La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3:00 devine ora 4:00) în ultimul weekend din martie, în timp ce la ora de iarnă operațiunea este inversă, iar în ultimul weekend din octombrie ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4:00 devine ora 3:00. Câștigăm, teoretic, o oră de somn.
De ce se face trecerea la ora de iarnă
România a instaurat acest sistem al schimbării orei în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a mai fost în vigoare.
De-abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu. Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.
Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând din 1916 (între 30 aprilie şi 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai şi 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Denemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. Senatul SUA a adoptat la 16 martie 2022 o măsură care ar face ca ora de vară să devină permanentă pe întreg teritoriul Statelor Unite.
Asta însemna că nu ar mai fi nevoie să fie dat ceasul înapoi cu o oră în fiecare toamnă. Legea a fost adoptată de Senat cu unanimitate de voturi, însă trebuia să treacă și de Camera Reprezentanților și să fie apoi promulgară de președintele Joe Biden, ceea ce încă nu s-a întâmplat.
Între timp, a apărut însă o măsură de compromis: în loc de octombrie, trecerea la ora de vară se amână cu o săptămână în SUA, pentru 6 noiembrie. Ideea de a renunța la schimbarea orei a apărut și în Uniunea Europeană, încă din 2018, dar au apărut apoi pandemia și evenimentele din Ucraina, astfel încât acum tot acest proiect a rămas în suspensie.
Cum ne afectează schimbarea orei
Acest mecanism al schimbării orei de două ori pe an ar avea însă efecte negative asupra sănătății noastre, potrivit unor noi cercetări. Gisela Helfer, conferențiar senior în fiziologie și metabolism la Universitatea din Bradford, Anglia, explică într-un articol apărut în The Conversation cum ne putem adapta organismul.
În primele câteva zile după schimbarea orei, mulți suferă de simptome diverse precum iritabilitate, insomnie, oboseală în timpul zilei și reducerea funcției imunitare.
Mai îngrijorător este faptul că atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă sunt mai frecvente în primele săptămâni după schimbarea orei. De asemenea, s-a constatat că în săptămâna în care se trece la ora de vară se înregistrează o creștere cu 6 la sută a numărului de accidente rutiere mortale.
În cât timp se adaptează organismul
Este nevoie de câteva zile sau săptămâni pentru ca organismul nostru să se adapteze la schimbarea orei și pentru ca țesuturile și organele noastre să funcționeze din nou în armonie. Și, în funcție de ce fel de persoană sunteți, matinală sau care preferă să stea noaptea până târziu, schimbarea orei, primăvara și toamna, vă poate afecta în mod diferit.
„Noctambulii” vor avea tendința de a se adapta mai greu la schimbarea orei primăvara, în timp ce „matinalii” sunt mai afectați de trecerea la ora de iarnă. Unele persoane sunt chiar complet incapabile să se adapteze la schimbarea orei.
Cum să vă pregătiți cel mai bine de schimbarea orei
- Deși orice perturbare a ritmului nostru circadian poate fi deranjantă, există modalități prin care putem să ne ajutăm organismul să se adapteze mai bine:
- Păstrați un ritm regulat de somn înainte și după schimbarea orei. Este important să vă treziți la aceeași oră dimineața.
- Organismul eliberează cortizol dimineața pentru a vă face mai alert. Pe măsură ce ziua avansează, veți deveni din ce în ce mai obosit, deoarece nivelul de cortizol scade, limitând impactul schimbării de oră asupra somnului.
- Obișnuiți-vă treptat corpul cu noua oră, schimbându-vă încet, încet programul de somn pe parcursul unei săptămâni. Schimbarea orei de culcare cu 10-15 minute mai devreme sau mai târziu în fiecare zi vă va ajuta organismul să se adapteze fără probleme la noua oră și va reduce resimțirea decalajului orar.
- Bucurați-vă de lumina soarelui dimineața. Lumina dimineții ajută organismul să se adapteze mai repede și sincronizează ceasul corporal, în timp ce lumina de seară întârzie acest ceas. De asemenea, lumina de dimineață vă sporește starea de alertă și vigilența în timpul zilei și vă ajută să dormiți mai bine noaptea.
- Evitați lumina puternică seara. Aceasta include lumina albastră de la telefoanele mobile, tablete și alte dispozitive electronice. Lumina albastră poate întârzia eliberarea hormonului somnului, melatonina, și ne poate decala ceasul intern la o oră mai târzie. Un mediu întunecat este cel mai bun la culcare.
- Mențineți un regim alimentar regulat. Mâncarea poate contribui, de asemenea, la sincronizarea ceasului corporal. Cercetările au arătat că expunerea la lumină și mâncatul la momentul potrivit pot ajuta ceasul principal și cel periferic să se miște cu aceeași viteză. Prin urmare, respectați orele de masă și evitați mesele târzii.
