Olga Orlova, considerată artista generației de aur a secolului XX, e aniversată la Muzeul Național de Artă al Moldovei. Potrivit specialiștilor din artele vizuale, Olga Orlova este parte importantă a istoriei artelor din anii 60-70, făcând parte dintr-o generație a cărei discursuri artistice evoluau într-un studiu continuu: Mihai Grecu, Ada Zevin, Ana Baranovici, Eleonora Romanescu sunt câteva nume sonore care au creat și au influențat generații, transmite IPN. Conceptul expoziției parcurge întreaga activitate a artistei Olga Orlova. Potrivit directorului Muzeului Național de Artă al Moldovei, Tudor Zbârnea, pictorița Olga Orlova s-a manifestat plenar și sigur. Traiectoria sa este constantă, manifestând un interes aparte pentru viața rurală.
Este artista fără de care nu ne-am putea imagina generația de aur a secolului XX, a declarat Dumitru Bolboceanu, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova. „Este o artistă care a promovat și a contribuit foarte mult la dezvoltarea artei plastice din Republica Moldova. O generație extraordinar de frumoasă de artiști, care în anii 60 se manifestau atât de mult, încât putem vorbi despre o Școală. Pe timpuri era o școală foarte puternică”.
Dmitri Șibaev, critic de artă, a declarat pentru IPN că Olga Orlova călătorea foarte mult, în special în zonele rurale pentru studii (n.r. – desene realizate rapid prin nemijlocit dialog cu natura sau modelul). „Frecventa „Studioul” împreună cu colegii săi. „Studioul” erau ședințele colective ale artiștilor unde ei desenau și pictau modele. Viața era foarte dinamică și intensivă. Lucrările ei transmit în mare parte chipurile clasei muncitoare, cumva poetizează chipul țăranului. Ea îi reprezintă ca persoane multilaterale cu psihologism și propriu destin”, a conchis Dmitri Șibaev.
Împreună cu alți artiști, Olga Orlova cutreiera satele din Moldova, întâlnind chipuri frumoase. Artista își amintește că de multe ori modelele sale erau copleșite de atenția pe care pictorița o acorda trăsăturilor cotidianului în care trăiau. Portretele de muncitori, de țărani, erau realizate în hainele și în starea de spirit cu care îi întâlnea, fără să stăruie să îi pregătească de procesul artistic. „De când eram mică, de vreo cinci ani, și călătoream cu trenul, împreună cu mama și cu frații mei, mă uitam la oamenii care erau cu noi în tren, țărani îmbrăcați în haine atât de frumoase cu un colorit deosebit. După ce am terminat școala de arte, predilecția mea pentru viața rurală era evidentă, întâlneam oameni harnici, cu suflet frumos, care mă lăsau să îi pictez”, a povestit pentru IPN artista Olga Orlova.
La rândul său, doctorul în studiul artelor, Ludmila Toma a afirmat că Olga Orlova este considerată ca fiind o portretistă remarcabilă, în operele căreia chipurile umane sunt redate printr-o abordare monumentală, emanând o frumusețe estetică și o profundă încărcătură psihologică a modelului. „Pictoriţa nu recurge la atribute exterioare, nici la asemănarea fotografică, o interesează mai mult caracterul și, având o fină intuiție, autoarea găsește pentru fiecare chip o tratare individuală, firească”, a subliniat Ludmila Toma.
Olga Orlova s-a născut la Bender, pe 19 august 1932. În 1951 a absolvit Şcoala de pictură „I. Repin” din Chişinău, în clasa profesorului I.S. Erșov. Prima expoziție personală a fost organizată în anul 1953 la Chișinău, iar din 1960 este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova. În perioada 1962-1963 și 1969-1975 activează în calitate de profesor la Colegiul de Arte Plastice ”Alexandru Plămădeală”. După debutul său din 1953, artista a participat la peste 100 de expoziții colective organizate de Ministerul Culturii și UAP din Moldova în țară, dar și în străinătate: Bulgaria, Rusia, Estonia, Ucraina, Azerbaidjan, Letonia, Canada, Armenia, Germania, Kazahstan etc. Olga Orlova a organizat mai multe expoziții personale: la Galeria de Artă din Tiraspol (1974); Cahul (1974) ; Casa Cineaștilor, Chișinău (1990); Muzeul Național de Artă al Moldovei (2002); Liceul Academic de Arte Plastice „Igor Vieru” (2013); Biblioteca Națională a Republicii Moldova (2017); Centrul Expozițional C. Brâncuși (2018).
Expoziția va fi deschisă până la 15 mai.
