Doar 24% din cazurile de corupţie care au ajuns în instanţa de judecată în 2021 s-au încheiat cu sancțiuni în prima instanță, iar 76% din numărul total de dosare au fost încetate, arată o analiză a Centrului Național Anticorupție. Astfel, aproximativ o pătrime din contravenienți au fost pedepsiți cu amenzi și privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate sau de a deține anumite funcții. În celelalte cazuri procesele contravenționale au fost încetate pentru că a expirat termenul de prescripţie (49% din procesele încetate), pe motivul inexistenței faptului contravenției (44%) sau pentru că procesul-verbal contravențional a fost declarat nul (7%), transmite IPN.
Bărbații au predominat în comiterea contravențiilor pe acte de corupție. Respectiv, 67 % din contravenții au fost comise de bărbați și – de femei.
Analiza a identificat diferite domenii afectate de contravențiile de corupție, însă cei mai mulți delicvenți (39 de persoane sau 31%) sunt angajați în cadrul autorităților publice locale. Din sistemul organelor afacerilor interne fac parte 26 de persoane, ceea ce constituie aproximativ 21%. Altele 19 persoane sau aproximativ 15% fac parte din sistemul de învățământ, iar 9 contravenienți sau aproximativ 7% sunt angajați în întreprinderile municipale.
Aplicarea amenzii a fost orientată spre pragul minim prevăzut de norma contravențională. Amenda contravențională în mărime de 10 şi 16 unităţi convenţionale a fost aplicată față de câte o persoană, amendă în mărime de 30 unităţi convenţionale – față de 14 persoane, amendă în valoare de 40 de unităţi convenţionale – față de două persoane. 50 de unități convenționale a fost amenda aplicată față de patru persoane, iar 60 de unități convenționale – față de cinci persoane (în total, pe aceste categorii, 27 de cazuri sau aproape 82%).
Aplicarea privării de dreptul de a desfășura o anumită activitate sau a deține anumite funcții, de asemenea, a fost orientată spre pragul minim prevăzut de norma contravențională. În peste 57% din cazuri instanțele au dispus privarea de drept pe un termen de trei luni. Privarea de drept pe un termen de până la șase luni a fost aplicată în aproape 82% din cazuri, în timp ce termenul cuprins între șase şi doisprezece luni a fost aplicat în doar trei cazuri, ceea ce ar reprezentă aproximativ 9%.
În cadrul analizei strategice a CNA au fost verificate 135 de hotărâri ale instanțelor de fond și 39 de decizii ale instanțelor de apel.