Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înregistrat, în anul trecut, 468 de cereri îndreptate împotriva Moldovei în anul 2025, cu circa 29% mai mult față de 2024. În 45 dintre cele 48 de hotărâri pronunțate anul trecut în cauze ce vizează Moldova, cele mai frecvente violări au vizat dreptul la un proces echitabil, urmate de dreptul la protecția proprietății și de dreptul la viața privată și de familie. Datele se regăsesc într-o notă analitică prezentată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova.
Într-o conferință de presă la IPN, Carolina Bagrin, directoare de program la CRJM, a precizat că majorarea numărului de cereri nu reflectă neapărat o creștere bruscă a încălcărilor drepturilor omului la nivel național, ci mai degrabă o revenire la nivelurile statistice înregistrate înaintee de anul 2024, care a marcat cel mai mic număr de cereri din ultimul deceniu.
Potrivit Carolinei Bagrin, raportat la numărul populației, Moldova continuă să înregistreze un nivel ridicat al adresărilor la CtEDO. Țara noastră se situează pe locul patru între statele membre ale Consiliului Europei după numărul de plângeri, cetățenii moldoveni adresându-se Curții de 4,6 ori mai frecvent decât media europeană.
La sfârșitul anului trecut, Moldova avea 1 141 de cereri pendinte în fața CtEDO, ceea ce reprezintă 2,2% din totalul dosarelor aflate pe rolul Curții. Din această perspectivă, statul se clasează pe locul nouă între țările membre ale Consiliului Europei, un nivel considerat ridicat, a adăugat șefa de program a CRJM.
La rândul său, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, a declarat că, din 1997, anul aderării Republicii Moldova la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și până în 2025, CtEDO a constatat 885 de violări în cauze ce vizează Republica Moldova. Potrivit șefului CRJM, cele mai frecvente încălcări rămân constante de-a lungul anilor și vizează, în principal, dreptul la proces echitabil și interzicerea torturii.
Potrivit notei analitice, CtEDO a înregistrat anul trecut 31 800 de cereri, cu 10% mai mult decât în 2024. Cele mai multe cereri au vizat Turcia (6 743), Polonia (3 303), Italia (2 421), Ucraina (2 299) și România (1 962).
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
