Doar 1/5 dintre cererile de ajutor social din Republica Moldova sunt însoțite de anchete sociale. Autoritățile oferă aceste alocații, dar nu se grăbesc să verifice pe ce au cheltuit banii beneficiarii de ajutor social, a estimat astăzi, 29 ianuarie, Lilia Ioniță, reprezentant al Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), în cadrul unui club de presă organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice, transmite IPN.
În ultima perioadă, a crescut numărul persoanelor care primesc ajutor social. A sporit și cuantumul acestei alocații, dar nu este clar pe ce criterii s-au bazat autoritățile atunci când au luat aceste decizii. Primăriile au beneficiari de ajutoare sociale, care ar putea fi antrenați în activități de interes comunitar, ca satele să fie mai curate, dar niciunul dintre acești beneficiari nu a fost implicat în astfel de activități, a spus Lilia Ioniță.
În cadrul clubului de presă a fost prezentată experiența a cinci organizații obștești care au monitorizat acordarea ajutorului social în Republica Moldova.
Liuba Stavinschi, reprezentanta Asociației Obștești „Nufărul” de la Rezina, a precizat că mulți dintre asistenții sociali nu au studii în domeniu și nici măcar în sfere conexe, cum ar medicina, psihologia sau pedagogia, astfel că ajutoarele sociale nu întotdeauna ajung la cei care au nevoie de acest suport bănesc. Stavinschi a relevat că, într-un sat nu a putut obține informații privind distribuirea ajutorului social pentru că angajații primăriei respective s-ar fi aflat în carantină COVID-19.
Eugenia Roșca, reprezentantă a Asociației Obștești „Concordia” de la Telenești, a subliniat că în raionul respectiv 12 persoane beneficiază de asistență socială la domiciliu. În perioada pandemiei COVID-19, a fost practic imposibil să fie verificate aceste persoane. La Telenești, în jur de 4600 de persoane (sau mai mult de 6% din populația raionului) ridică ajutoare sociale. Printre ei sunt și persoane care nu vor să lucreze, a estimat Eugenia Roșca.
Diana Grosu, reprezentantă a Asociației pentru Drepturile Omului „Lex 21” a lăsat să se înțeleagă că nu toți beneficiarii de ajutoare sociale au venituri mici, ceea ce duce la ideea că unii asistenți sociali ar putea fi mituiți, astfel că aceste alocații nu întotdeauna ar ajunge la persoane social-vulnerabile. Ea a spus că potențialii beneficiari de ajutoare sociale, din familii sărace, pot contesta în instanța de judecată refuzul autorităților publice locale de o oferi o astfel de alocație.
Reprezentanții CAPC au venit cu recomandări către autorități, ca să revadă indicatorii de bunăstare pentru acordarea ajutorului social, stabiliți încă în anul 2008. O sugestie este ca responsabil de procesul de acordare a ajutorului social să fie nu doar asistentul social, dar și primarul localității.
Monitorizarea a avut loc în cadrul Proiectului „Ajutorul social în Republica Moldova, între eficiență și integritate”, implementat de CAPC cu suportul Fundației „Konrad Adenauer”.
