Deseori ne surprindem că vociferăm că vremea nu mai e aceeași ca de acum câțiva ani. Ori e prea cald pentru o perioadă când ar fi trebuit să fie frig și invers, e prea frig când ar fi trebuit să fie cald. Anomaliile atmosferice ne surprind în fiecare zi, lăsând pe unii dintre noi traumați pentru tot restul zilelor, atât fizic, material, cât și emoțional. Și aici mă refer la oamenii care au fost în mijlocul flăcărilor marilor incendii din această vară, în calea șuvoaielor de apă de la inundații.
Oamenii de știință trag semnal după semnal că nu mai suntem în pragul unui colaps ecologic, dar deja îl trăim. Cei care ne conduc știu că pentru a soluționa problema acestei catastrofe climatice trebuie să ia câteva decizii. Una dintre ele e scoaterea treptată din uz a arderii de cărbune, petrol şi gaze naturale. Da, la ardere acești combustibili fosili degajă o mare cantitate de energie, dar mai cunoaștem că și aerul e poluat foarte mult. Dar, cei cu putere fac invers și ca dovadă sunt tonele de masă plastică de pe întreg mapamondul. Acestea acoperă zone întregi, ducând la pierea unor specii de floră și faună.
Din cauza goanei de îmbogățire pe căi cât mai ușoare păduri întregi sunt defrișate. „Din cauza tăierilor, Amazonul, fostul „plămân al planetei”, devine producător net de carbon. Pădurea amazoniană emite mai mult dioxid de carbon decât poate să absoarbă, au confirmat cercetătorii pentru prima dată, într-un studiu publicat în revista „Nature”, scrie Cornel Ban, cercetător și doctor în economie, unul dintre cei mai cunoscuți gânditori români în zona științelor sociale, profesor doctor la Copenhagen Business School pentru publicația „Libertatea”. Pădurile trebuie păzite cum ne păzim viața, mai susține cercetătorul. Studiul a constatat că incendiile din acest an au produs aproximativ 1,5 miliarde de tone de monoxid de carbon pe an, creșterea pădurilor eliminând doar 0,5 miliarde de tone. Aceste fenomene extreme nu au dus la acțiuni prompte de a redresa situația și de a nu mai avea astfel de episoade, ci doar la declarații lacrimogene din partea autorităților.
Teritorii întregi din diferite zone ale globului rămân fără apă, iar altele dimpotrivă riscă să ajungă sub ape. Calota glaciară, care avea rolul de a răci extremele de temperatură, practic nu e. Regiuni din Arctica au ajuns să aibă +31 de grade Celsius în vara aceasta, iar 2021 e anul cel mai cald din istorie, susțin oamenii de știință.
E nevoie de acțiuni imediate, pentru că am ajuns în punctul în care discuțiile nu își mai au rostul, fiindcă noi suntem într-o criză climatică.
