Un tânăr de 28 de ani, care are certificat de naștere, certificat de studii gimnaziale, adeverință de premilitar, certificat că a învățat la școală, că a fost la casa de copii, acum nu are nici cetățenia țării sale, care cândva a avut grijă de orfan și l-a plasat într-o casă de copii de tip familial, nici acte de identitate. Cică, pentru a demonstra că el e el, Costea C. mai are nevoie de dosar personal(?) și chiar a fost nevoie să solicite ajutorul unui avocat.
În tot cazul, așa susține interlocutorul meu care toată viața sa conștientă a trăit în Ungheni și despre a cărui soartă grea știu mulți orășeni.
Acum, desigur, nu mai poți afla cum de s-a întâmplat că băiatul este, dar în același timp, parcă nu ar fi. Cu atât mai mult cu cât cei care au crescut alături de el au documente, chiar sunt înregistrați în cartea de imobil, pe când el nu ar figura nicăieri. Interlocutorul povestește despre viața sa, care mereu îi pune piedică. După ce a absolvit 9 clase în Ungheni, a plecat să învețe la Bălți, a însușit profesia de tâmplar, iar după școala profesională ar fi fost dat afară din casa în care a crescut. S-a văzut, cică, nevoit să-și strângă lucrurile și să plece. Ca să nu moară de foame, chiar ar fi săvârșit un furt și a stat la închisoare 4 luni. Apropo, spune el, nici despre acest moment din viața lui nu există informații. Atunci s-a jurat să nu mai fure niciodată. Întorcându-se în Ungheni, jumătate de an a trăit în podul casei sale, a dormit prin subsoluri.
El povestește că în 2010 a întâlnit o fată bună. Acum au doi copii, dar, cu părere de rău, cel mai mare e bolnav de paralizie cerebrală infantilă. Costea are unele câștiguri ocazionale, soția lui, care nu s-a speriat de greutățile vieții alături de o persoană fără identitate, nu primește alocație socială. De ce? De aceea că trăiește împreună cu un bărbat care, în realitate, nu ar exista pentru țara sa. E de mirare cum ei, de 6 ani chinuindu-se la gazdă, patru suflete trăiesc cu pensia fiului și cu niște bani câștigați ocazional de Costea care, deși e bolnav de osteomielită, se ocupă de izolarea termică a pereților. El se consideră meșter la toate, așa și trebuie să fie, cred eu, pentru a supraviețui printre indiferență și nepăsare.
De ce s-a întâmplat așa că a fost deschisă casa de copii, iar soarta discipolilor ei, se pare, n-a interesat pe nimeni? Sau au deschis-o să se spele pe mâini? Costea de asemenea nu poate înțelege de ce a existat această casă de copii, de ce a fost adus aici, ca acum să fie, putem spune, boschetar?
A încercat odată să vorbească cu un funcţionar care i-a spus că aşa, ca el, Costea, acel şef are mulţi. Cred că nu sunt mulţi. Băieţi din familii bune devin beţivi şi narcomani, iar pe Costea nimeni nu l-a văzut beat, el întotdeauna e îngrijit, curat şi produce impresia unui tânăr de succes.
Veaceslav Hlopeţchi, şef adjunct al Secţiei evidenţă şi documentare a populaţiei din raionul Ungheni, a spus că nu are cine să-l identifice pe Costea. Chipurile, de unde ştiţi că el e Costea? În acelaşi timp, nu au refuzat să perfecteze actele, pur şi simplu, i-au solicitat să prezinte certificate – în ce ani și în ce şcoală a învăţat ca să poată fi perfectată cetăţenia Republicii Moldova. După aceasta se vor ocupa de soluţionarea celei de-a doua probleme – identificarea, iar pentru aceasta Costea trebuie să prezinte documentele despre care i s-a vorbit. Dânsul a spus că şi el doreşte să-i ajute băiatului, dar există legislaţie care trebuie respectată.
Despre soarta lui Costea vorbim cu persoane competente în asemenea chestiuni. Ele explică că primăria localităţii poartă o anumită responsabilitate, în primul rând, pentru averea copiilor, iar în lipsa acesteia, pentru asigurarea pe viitor cu un acoperiş deasupra capului. Iar în acest caz nu doar Costea, ci şi două „surori” ale sale din casa de copii, potrivit informaţiilor de care dispunem, nu au locuinţă. Ce-i cu copiii din alte case de acest fel, care au fost patru la număr în raion, nu e greu de ghicit, dar poate au avut mai mult noroc.
De menţionat că preşedinta raionului Ungheni, Ludmila Guzun, a fost impresionată de soarta tânărului şi a promis să afle cu ce îi poate ajuta.