În 2025, pe rețelele sociale continuă să apară numeroase escrocherii. Autorii acestora le propun utilizatorilor câștiguri din investiții și diverse tranzacții, dar vin și cu oferte de recuperare a banilor… furați de alți escroci. Stopfals.md a analizat anunțurile de acest gen de pe Facebook și Instagram, rețele care aparțin companiei Meta, pentru a înţelege cum funcționează astfel de scheme şi pentru a oferi sfaturi împotriva fraudelor online.
Scheme populare cu „oferte de câștig”
Cel mai frecvent sunt promovate anunțurile care propun câștiguri ușoare și rapide. Escrocii recurg la videouri trucate (deepfake) cu imaginea unor persoane cunoscute din Moldova. Bunăoară, așa au procedat cu ex-premierul Ion Sturza și cu jurnalista Mariana Rață.
Într-un filmuleț trucat, creat cu ajutorul inteligenței artificiale, autorii le propun utilizatorilor să facă bani în urma unor investiții. De altfel, sunt trucate nu doar imaginile, dar și vocile pentru ca acestea să semene cu cele ale persoanelor reale.
Escrocii se oferă să „recupereze” banii furați de alți escroci
Există și mai multe anunțuri în care așa-numite companii juridice, agenții private și o entitate care se autointitulează „poliție cibernetică” se oferă să „recupereze” banii sustrași de escroci.
În anumite cazuri sunt folosite videouri, unele chiar reale, cu rețineri de persoane, operate de angajații poliției sau cei ai serviciilor speciale. Autorii scriu că sunt imagini făcute în timpul reținerii unor escroci și dau asigurări ca banii sustrași ar putea fi recuperați. Cel mai important lucru sunt comentariile scrise de escroci și linkul către un site pe care oamenii sunt îndemnați să-l acceseze. În afară de videouri, ei mai folosesc și diverse colaje foto. La astfel de publicații există comentarii lăsate, de regulă, de boți (roboți virtuali sau inteligența artificială) cu laude la adresa respectivei organizații, care ar fi ajutat la „recuperarea banilor”.
Oferte care promit prime și mărfuri ieftine
Apar deseori și anunțuri în care se spune, bunăoară, despre faptul că aeroportul ar fi anunțat „vânzarea bagajelor nerevendicate, pierdute sau sechestrate”.
Sunt publicate și mesaje cu laude făcute de pe conturi false, cum ar fi: „Prietena mea care lucrează la Shein mi-a povestit lucruri despre care multă lume nu știe: completând un chestionar scurt poți obține o cutie cu mostre. Acum, din cauza lichidării colecției precedente, o cutie plină cu haine costă doar 39 de lei. Eu deja am încercat și mi-am ridicat cutia (anexez și poza)! Las aici linkul la care am completat chestionarul: (…). Îți ia doar 30 de secunde. Grăbiți-vă, oferta este limitată! Distribuie acest mesaj și prietenilor”.
Un alt exemplu sunt anunțurile despre o pretinsă tombolă în cadrul căreia ar exista șansa de a câștiga un automobil KIA. De pe mai multe pagini false, prezentate drept aparținând dealerului acestei companii, utilizatorii erau încurajați să indice datele lor în comentarii pentru a putea participa la tombolă.
Într-un anunț similar, oamenii erau îndemnați să cumpere un abonament de călătorii nelimitate pentru toate mijloacele de transport din Chișinău, la doar 39 de lei. Ca și în cazul publicațiilor despre bagajele pierdute, boții lăsau comentarii cu laude.
Cum arată paginile care publica anunțuri frauduloase
În majoritatea cazurilor, paginile de pe care sunt postate anunțurile escrocilor sunt create recent. Totodată, acestea sunt actualizate frecvent din motivul multiplelor raportări la Meta și a blocării lor.
Paginile de pe care erau plasate anunțurile, în special cele despre „câștigurile” împreună cu MAIB și Ion Sturza, sunt create și administrate din afara R. Moldova. Astfel, în primul caz, pagina este administrată din Vietnam și SUA, iar în al doilea – din Ucraina, Bangladesh și Vietnam.
Cum funcționează escrocheriile
În cazul „câștigurilor” și ofertelor de „recuperare” a banilor, schemele funcționează practic la indigo. Persoana observă anunțul și urmează linkul care o redirecționează către site-ul escrocilor. Mai apoi, este rugată să completeze un scurt chestionar și să lase datele de contact, informația cea mai importantă fiind numărul de telefon. În continuare, escrocii sună victima, pretinzând că sunt angajații unor instituții sau organizații, și află dacă ea are un card bancar. Ulterior, escrocii îi propun, de exemplu, să facă o „investiție”, îndemnând-o să indice datele complete ale cardului bancar deținut pe care, o asigură ei, vor fi transferate profiturile în urma tranzacțiilor. Dacă persoana nu are pe card o sumă prea mare, atunci escrocii pur și simplu îi retrag banii de pe card în mod fraudulos. Și în cazul „recuperării” banilor, persoana este îndemnată să indice datele cardului, escrocii pretinzând că anume acolo vor fi transferate mijloacele recuperate. După care sunt extrași banii pe care victima îi are în acel moment pe card.
Sfaturi pentru a nu deveni victime ale escrocheriilor online
– Accesați doar site-uri cunoscute sau cele cu care ați interacționat anterior, fiți atenți la denumirile site-urilor;
– Nu divulgați nimănui (nici angajaților băncilor) datele personale ori datele cardului bancar deținut, inclusiv codul de securitate primit prin SMS;
– Nu încredințați unor terți cardul personal, nu îl lăsați la vedere și nu le permiteți persoanelor străine să vă fotografieze cardul ori să transcrie datele acestuia;
– Nu transferați bani unor persoane necunoscute și nu transmiteți nimănui mijloace prin intermediul unor necunoscuți;
– Nu comunicați nimănui codurile de securitate recepționate de pe rețelele sociale sau de pe aplicațiile de mesagerie instant (Facebook, Vk.com, WhatsApp, Viber, Telegram etc.);
– Nu accesați anunțurile care promit venituri în urma unor investiții;
– Verificați lunar extrasul de pe contul de card, luați imediat legătura telefonică cu banca dacă ați observat tranzacții dubioase;
– Dacă ați devenit victima escrocilor, anunțați imediat poliția și sucursala băncii.
