- Fluviul Nistru izvorăște din munții Carpați și după un drum de 1362 kilometri ajunge în liman, lângă Cetatea Albă, apoi se varsă în marea Neagră. Fluviul își adună apele de pe o suprafață totală de 71 100 kilometri pătrați. Nistrul reprezintă cea mai importantă sursă de apă potabilă a Republicii Moldova de azi.
Marele istoric român, Nicolae Iorga, călător pe multe meridiane ale globului, spunea că dintre toate peregrinările sale prin lume cea mai frumoasă a fost cea de pe Nistru. Peisajul nistrean este foarte diversificat și spectaculos. De la Naslavcea, unde Nistrul intră pe teritoriul actual al R. Moldova și până la liman, se află cele mai multe monumente ale naturii și rezervații peisagistice din ținut. Locurile pitorești de la Lencăuți, Călărăușeuca, Rudi-Arionești, Holoșnița, Cosăuți, Soroca, Trifăuți, Napadova, Podoima, Japca, Climăuți, Vadul-Rașcov, Socol, Ofatinți, Saharna, Horodiște, Lalova, Molovata, Holercani, Onițcani, Dubăsarii Vechi, Șerpeni, Speea, Telița, Chițcani, Copanca, Talmaz, Purcari, Tudora, Palanca și multe alte localități riverane, constituie bijuterii ale patrimoniului natural și spiritul românesc.
Din cele mai vechi timpuri Nistru este vegheat de 4 cetăți mari modovenești: Hotin, Soroca, Tighina și Cetatea Albă (a R. Moldova este în prezent numai Soroca).
Anticii îl numeau Tiras și numeroasele altare dacice sau legendele despre moartea lui Orfeu la Țâpova atestă o viață spirituală și religioasă bogată. De-a lungul timpului, malurile înalte calcaroase din cursul său superior și de mijloc au adăpostit numeroase așezări umane și centre de credință, precum mănăstirile rupestre de la Saharna, Țâpova, Japca, sau Bacota. Nistrul nu e doar o arteră acvatică a R. Moldova, ci și una spirituală. Viitorul și dezvoltarea durabilă a Țării Moldovei vor fi determinate de atitudinea colectivă a moldovenilor față de acest fluviu, care trece prin istoria și ființa noastră națională, dându-ne tăria și credința de străjer la frontiera de est a latinității și civilizației europene. - Râul Prut este unul dintre cele mai mari râuri din Ukraina de Vest, Republica Moldova și România, fiind unul dintre principalii afluenți ai fluviului Dunărea. Bazinul hidrografic Prut este unul transfrontalier, fiind partajat de cele 3 state sus-menționate. Din suprafața totală a bazinului, 28% se află pe teritoriul R. Moldova, 33% pe teritoriul Ukrainei, iar 39% pe teritoriul României.
Prutul izvorăște de pe versantul de sud-vest al muntelui Hoverla, la aproximativ 15 kilomteri sud-est de satul Vorokhta, din masivul Cernahova ai munților Carpați (Ukraina) și se varsă în fluviul Dunărea, la sud de satul Giurgiulești, la o distanță de aproximativ 164 kilometri la gura de vărsare a Dunării.
Râul Prut are o lungime de circa 967 kilometri, iar suprafața bazinului hidrografic constituie 27540 kilometri pătrați. Bazinul Prutului are o diversitate mare de condiții fizico-geografice, care se datorează structurii sale geologice, caracteristicilor geomorfologice și condițiilor climaterice. Cursul râului Prut pe teritoriul R. Moldova se împarte în următoarele sectoare: or. Lipcani – or. Costești; or. Costești – confluența cu râul Jijia; confluența cu r. Jijia – s. Stoianovca; s. Stoianovca – gura de vărsare în fluviul Dunărea.
O caracteristică im-portanță o reprezintă originea sa hidrologică montană, astfel încât debitul de apă e suficient pentru a provoca inundații frecvente, care prezintă un pericol real pentru toate cele trei state pe care le traversează râul Prut.
În cadrul bazinului Prut în R. Moldova, există o singură Centrală Hidroelectrică (CHE) situată în apropiere de orașul Costești la 576 kilometri distanță de izvorul râului Prut. A fost construită pe Prut în colaborare cu România în 1978 și dată în exploatare în 1979. Conform acordului interguvernamental semnat de România și Republica Moldova, debitul minim (așa-numitul debit ecologic) în aval de lacul de acumulare nu trebuie să fie mai mic de 25 metri cubi pe secundă.
În limitele R. Moldova râul Prut are o lungime de 695 kilometri și o suprafață a bazinului de 8226 kilometri pătrați. Pe suprafața bazinului de pe teritoriul R. Moldova există circa 1100 bazine și lacuri de acumulare. Lacurile sunt concentrate, preponderent, în cursul inferior al râului.
O atenție deosebită merită lacul Beleu, care găzduiește rezervația științifică „Prutul de Jos”. Urmează, că atât fluviul Nistru, cât și râul Prut să devină râuri fără frontiere și obstacole în calea unității naționale a poporului român.
