Interlocutorul de azi nu are nevoie de prezentare. E omul care ştie tot despre agricultură, e deştept, inteligent, bun, înţelegător. Aţi ghicit, e vorba despre Iurie Vrabie, directorul SC „Prog-Agroter” SRL.
— Care cadou poate fi cel mai bun pentru dvs. de Ziua agricultorului?
— Cred că fiecare dintre noi îşi face singur cadoul. Ştiţi că anul acesta am avut probleme legate de subvenţii, a fost un an complicat din punct de vedere climateric, cu două luni foarte fierbinţi, iulie şi august, care ne-au lipsit de aproape 50% din recolta de porumb. Prin urmare, 2016 nu a fost mai bun decât anul precedent. Dar aşa e agricultura – business sub cerul liber. Cum spun savanţii, în ultimele decenii doar fiecare al patrulea an a fost favorabil. Însă dacă nu ai succese, se reduc investiţiile, producătorii nu-şi pot permite să înnoiască parcul de maşini şi unelte agricole.
— Oricum ceva a devenit cadou…
— Am încheiat toate lucrările până la această dată. Am cumpărat o combină John Deere de nouă generaţie. În plus, munca în agricultură îmi aduce satisfacţie. Deşi nu am încheiat anul cu cele mai bune rezultate, există posibilitatea să achităm toate datoriile şi 2-3 luni să avem resurse proprii.
— De câţi ani vă place ceea ce faceţi?
— Mă ocup de agricultură din 1982 şi mai bine de 20 de ani conduc întreprinderea în care muncesc circa 160 de persoane. A fost vremuri când lucrau peste 1000. Dacă e să vorbim despre aceşti 20 de ani, în această perioadă am înnoit tehnica în proporţie de 80%, acum lucrările au un consum mare de energie, dar nu solicită atât de multă muncă, ceea ce ne permite să îndeplinim un volum mai mare cu un număr mai mic de mecanizatori. Trebuie să lucrăm 2018 hectare de pământ în toate satele.
— Ce a mai venit nou în sectorul agrar afară de maşini agricole?
— Înainte apelam la agrotehnica tradiţională şi atunci puţine se schimbau, acum fiecare conducător gospodăreşte aşa cum crede de cuviinţă ca să obţină rezultatul final – succesul financiar – totodată, să nu uite de păstrarea fertilităţii solului. De exemplu, cu 20 de ani în urmă nici în timpul discuţiilor nu se amintea de aratul fără întoarcerea brazdei, iar în ultimii 3-4 ani nu doar vorbim, ci şi facem, ceea ce ne dă o economie de carburanţi şi lubrifianţi de circa 20%. Recolta e la nivel, dar noi urmărim cum se va comporta solul şi nu excludem că la fiecare 3-4 ani vom ara. În ultimii 10 ani ne ocupăm de terenuri demonstrative, experimentale de porumb şi o dată la doi ani – de grâu, anul acesta am recoltat grâu de soi german, grâu de la institutul din Odessa şi Institutul naţional de cercetări agricole şi dezvoltare din Fundulea, România. Consider că la noi cultivarea grâului e cea mai slabă verigă, nu avem seminţe bune de grâu roditor, spre deosebire de seminţe de porumb şi floarea-soarelui, care s-au aclimatizat în condiţiile noastre. Anul acesta porumbul a suferit din cauza secetei, am recoltat câte 4-5 tone la hectar, iar pentru a investi trebuie să obţii 8-9, iar în anii 2010, 2011 au fost câte 10-11. Iar grâu nu este afară de cel din Odessa şi al nostru, selecţionat la Bălţi, ce-i drept, în ultimii doi ani este grâu selecţionat în Krasnodar, german şi soiuri româneşti. E paradoxal, România obţine câte 7-8 tone de grâu, Ucraina de asemenea intensifică ritmurile, iar noi – câte 3,0-4,5 tone. Totodată, în ultimii doi ani a crescut preţul de cost la producerea unei tone de grâu, fertilizanţii s-au scumpit, chimicalele. Pe noi, anul acesta, un hectar de grâu ne-a costat 10 mii de lei, iar pentru a obţine venit trebuie să recoltăm cel puţin 5 tone. Anul curent am făcut tot posibilul ca să avem o recoltă bună de grâu, dar nu am reuşit. Bine că am avut o rezervă de anul trecut.
— Ce planuri aveţi? Doriţi în continuare să depăşiţi timpul?
— Urmărim foarte atent seminţele de porumb şi grâu, toţi specialiştii noştri cunosc că trebuie să obţinem recolta planificată de aceste culturi. Porumbul, la o recoltă de 4,5 tone, e nerentabil, floarea-soarelui – la 2,7, grâul la 4,0, de aceea pregătim harta tehnologică pe 2017 unde vom include cheltuielile legate de producerea fiecărei culturi. Anul acesta vom încerca fertilizanţi noi de la o firmă grecească, „Timac-Agro”, ele sunt asimilate mai bine de plante, costă mai scump, dar merită. Ne ocupăm de tratarea seminţelor, vedem ce putem avea în viitor.
— Ce le doriţi colegilor?
— Să reziste şi să nu piardă speranţa. Fără insistenţă şi investiţii nu poţi dezvolta agricultura. Totodată, de ea se ocupă oameni tari de fire, perseverenţi.
