În prezent foarte multe întreprinderi din diferite industrii sunt în situație de criză și este probabil că multe dintre ele nu vor rezista și vor falimenta. Este vorba despre restaurante, hoteluri, centre educaționale, saloane de frumusețe și alte tipuri de servicii. Acești antreprenori s-au pomeni într-o situație în care trebuie să facă față veniturilor ratate, unii dintre ei fiind nevoiți să-și sisteze complet activitatea. Însă chiar și așa, la final de lună, ei trebuie să plătească salarii, impozite, chiria, să facă față relațiilor cu furnizorii. Opiniile au fost exprimate în cadrul unei dezbateri, organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, transmite IPN.
Directoarea executivă a Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova, Liliana Busuioc, a menționat că în actuala situație, generată de pandemia cu COVID-19, companiile din diferite industrii sunt supuse unor riscuri enorme. Și cele mai vulnerabile sunt întreprinderile mici și mijlocii. Or, ponderea acestora în economie este de circa 98%. Asociația reprezintă 47 de companii din opt industrii, însă până în prezent a fost realizat un dialog cu mult mai multe companii referitor la provocările cu care se confruntă, dar și la eventuale soluții.
Liliana Busuioc a menționat că principalele frici ale antreprenorilor sunt legate de plata salariilor la timp, în contextul veniturilor ratate, plata impozitelor și alte plăți. Aceștia nu știu cum vor face față contractelor cu furnizorii, în special în ceea ce ține de plata chiriilor pentru spațiile comerciale. Asociația a lansat o petiție, care a fost deja semnată de circa 2 700 de companii. Acestea menționează că își doresc o relaxare fiscală, poate chiar subvenționare din partea statului, precum și suport în negocierea reeșalonării ratelor la credite etc.
Mariana Rufa, director executiv al Asociației Businessului European, a menționat că mediul de afaceri are nevoie să se ajusteze într-un context absolut nou, fără precedent pentru Republica Moldova. Hotărârile autorităților au fost discutate într-un regim rapid cu businessul, existând și anumite divergențe referitor la aplicabilitatea acelor decizii. „A fost extrem de important să asigurăm aplicabilitatea în practică a tuturor dispozițiilor pe care le emite Guvernul sau cele aprobate de Parlament și să asigurăm continuitatea pentru acele companii, care au decis să-și continue activitatea. Și aceasta pentru că activitatea a fost sistată pentru anumite tipuri de companii. Unele vor intra în șomaj tehnic chiar începând cu săptămâna viitoare”, a notat Mariana Rufa.
Mila Malairau, directoare executivă a Camerei de Comerț Americană din Moldova, a precizat că asociația cuprinde mai bine de 130 de companii cu capital american, dar și companii cu investiții din alte jurisdicții, inclusiv companii locale. Potrivit ei, asociația reprezintă vocea a practic 30 de industrii, care au fost afectate mai mult sau mai puțin de impactul pandemiei cu COVID-19. Rolul asociației, care cuprinde companii mari și mijlocii, este de a asigura un dialog între mediul de afaceri și autoritățile statului. Primele aspecte în situația creată țin de cum să fie asigurat procesul de muncă, cum urmează a fi onorate obligațiile față de stat etc. Potrivit ei, asociațiile de business au fost consultate cu privire la măsurile fiscale, moratoriile la controale, iar acum este discutată și o eventuală contribuție financiară din bugetul de stat pentru companiile care înregistrează pierderi. În opinia sa, este necesar ca acea comunicare cu autoritățile să continue, iar remedierea să aibă loc atât cu contribuția sectorului privat, cât și a celui public.
În cadrul video-conferinței a intervenit și premierul Ion Chicu. Șeful executivului a menționat că situația este destul de complicată, inclusiv din cauza incertitudinii și a imposibilității de a face estimări pe termen mediu și lung. Însă autoritățile încearcă să aibă mai multe abordări în privința suportului pentru economie, pentru că efectele situației create vor fi resimțite cu siguranță. Comisia pentru Situații Excepționale a aprobat mai multe chestiuni, care vizează și care au fost discutate cu mediul de afaceri. De asemenea, săptămâna viitoare urmează un alt set de măsuri, care reprezintă o doză de suport pentru mediul de afaceri și pentru economie. „Ați văzut care sunt obiectivele noastre – păstrarea la maximum a salariaților încadrați, cu suportul atât al businessului, cât și al statului. Mai avem unele propuneri, pe care le vom enunța săptămâna viitoare, în special în materie de crearea de locuri de muncă în sectoare care vor fi foarte solicitate”, a mai spus premierul.
Dezbaterea a fost organizată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, cu suportul Fundației Hanns Seidel.