Republica Moldova se confruntă cu provocări complexe în realizarea obiectivului de muncă decentă. Țara trece prin schimbări democratice semnificative. Se confruntă cu rate scăzute ale ocupării și cu un nivel înalt de muncă informală. În rândul populației de vârstă aptă de muncă se atestă o inactivitate înaltă. La toate acestea, se adaugă provocări legate de durabilitatea și acoperirea sistemului protecție socială. Pandemia COVID-19 a agravat aceste probleme și a dus la faptul că mai mulți oameni și-au pierdut locul de muncă. Unele afaceri au dat faliment, iar procesul educațional a fost întrerupt și a contribuit la sentimentul de incertitudine cu privire la viitor. Sunt constatări pe care le-a făcut, joi, coordonatorul rezident ONU în Republica Moldova, Simon Springett, în cadrul unei mese rotunde organizate de sindicate, transmite IPN.
Potrivit lui Simon Springett, Moldova are nevoie de reforme structurale, pentru a recupera dezvoltarea economică și socială și pentru a crea instituții eficiente. „Nu există o soluție simplă, potrivită pentru aceste provocări. Avem nevoie de eforturi comune din partea tuturor actorilor de pe piața muncii, într-un dialog eficient și semnificativ. În 2022, vom sărbători cea de-a 30-a aniversare de când Republica Moldova a devenit membră a OIM. Avem nevoie de parteneriat mai mult ca niciodată. Acest program de țară (Programul de Țară privind Munca Decentă pentru anii 2021-2024) este o exprimare a solidarității și angajamentului. Națiunile Unite sunt gata să susțină toți partenerii sociali în realizarea acestui Program de Țară privind Munca Decentă”, a relevat coordonatorul național al ONU în Republica Moldova.
Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor, a menționat că sindicatele susțin eforturile Guvernului de creare a unui climat investițional favorabil și de gestionare a fluxurilor migraționale. Aceste acțiuni însă nu trebuie să se desfășoare prin încălcarea drepturilor salariaților, a atenționat Sergiu Sainciuc.
Președintele Confederației Naționale a Patronatului, Leonid Cerescu, a spus că „munca decentă este nu doar un slogan, este un scop spre care trebuie să tindem prin conjugarea eforturilor constituienților tripartiți – guverne, sindicate, patronate”. Semnarea unui program de țară privind munca decentă ține de promovarea importanței dialogului social și a celor care participă la el, precum și de edificarea unui sistem funcțional și instituțional de relații tripartite”.
Ministrul muncii și protecției sociale, Marcel Spatari, a subliniat că e nevoie să fie reluate ședințele Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, iar aceste ședințe să se desfășoare cu regularitate. „Munca decentă este una dintre prioritățile Guvernului. Trebuie să ne asigurăm că funcționează instituțiile care se ocupă de acest lucru. Trebuie să ne asigurăm că se respectă normele de securitate și sănătate în muncă, că nu avem salarii nedeclarate”, a spus ministrul.
Marcus Pilgrim, director al Oficiului Organizației Internaționale a Muncii pentru Europa Centrală și de Est, a precizat că Programul de Țară privind Munca Decentă pentru anii 2021-2024, semnat la 7 octombrie la Chișinău, își propune să mărească rata de ocupare în rândul tinerilor, să ofere asistență la un număr cât mai mare de femei inactive pe piața muncii și să îmbunătățească abilitățile tinerilor la locul de muncă, astfel ca acestea să corepsundă așteptărilor angajatorilor.
