De la începutul invaziei ruse la scară largă în Ucraina, atenția întregii lumi s-a concentrat asupra evenimentelor care au loc pe teritoriul ucrainean. Recent, comunitatea mondială a acordat o atenție deosebită și Republicii Moldova, în condițiile în care în regiunea transnistreană au avut loc o serie de diversiuni. În ajunul Zilei de comemorare a victimelor nazismului, care se sărbătorește în Europa pe 8 mai (în ziua capitulării Germaniei naziste) și a Zilei Victoriei, sărbătorită în Federația Rusă și statele post-sovietice care se află în sfera de influență a Moscovei, Europa și lumea globală sunt deosebit de atente la evenimentele care au loc în Republica Moldova. Aspectele au fost discutate de către participanții la discuția publică „Moldova în zona de atenție deosebită”, organizată pe platforma IPN de către Institutul Politicii Globale din Ucraina și Catedra de politologie și administrare statală a Institutului Național din Cernăuți „Iurii Fedicovici”.
Directorul executiv al asociației Promo-LEX, Ion Manole, care a moderat evenimentul, a punctat că evenimentele dramatice din Ucraina ca urmare a agresiunii Federației Ruse au provocat discuții și despre riscurile pentru securitatea Republicii Moldova. Și pentru că acest fapt este destul de îngrijorător, este necesar să fie făcută o delimitare între știrile și mesajele cu conținut provocător și cele reale în contextul actual.
Directorul Institutului de Politică Mondială, Evgeny Magda, doctor în științe politice, a declarat că una dintre problemele comune ale Ucrainei și Republicii Moldova este stagnarea într-un proces de tranziție spre democrație. În cei 30 de ani, nici un stat și nici al doilea așa și nu a devenit membru al Uniunii Europene, NATO. Ucraina este extrem de interesată într-o Republică Moldovă democrată și stabilă. Or, nu-și poate permite un al doilea front. Nu și Rusia, care are un interes maxim pentru a internaționaliza conflictul și pentru a demonstra că „poate mai mult”. „Presupunerile că Ucraina ar putea, din anumite motive, să intre pe teritoriul regiunii transnistrene adie foarte mult a propagandă rusească”, a notat Evgeny Magda. Acesta a mai spus că Ucraina și Moldova trebuie să-și modeleze relațiile la fel cum acest lucru are loc în cadrul UE, unificându-și eforturile pentru scopuri comune.
Simion Roșca, profesor universitar, Academia de Poliție „Ștefan cel Mare, spune că este de mirare faptul că sunt și cetățeni moldoveni care susțin războiul din Ucraina. În opinia sa, aceasta este rezultatul propagandei. În Parlament, deja ani la rând, există „o fracțiune a Dumei de Stat a Rusiei”. Or, nicăieri în lume nu există o fracțiune parlamentară care „după alegeri se duce la poclon la Moscova pentru discuții și pentru a primi sarcini”. Așa ceva, într-o țară democratică este inadmisibil, fiind vorba despre un fenomen bolnăvicios care afectează calea spre democrație. „Republica Moldova este într-o situație foarte șubredă. Suntem o țară foarte mică – populația în jurul la trei milioane, o armată mică. Și iată această țară minusculă încearcă să fie implicată în acest război”, opinează Simion Roșca.
Președinta Asociației de Experți în Securitate și Relații Internaționale, Angela Gramada, a menționat că evenimentele care se desfășoară acum în Republica Moldova ar fi trebuit să fie demult analizate și monitorizate. Experta este de acord cu afirmația că Ucraina nu are în prezent nevoie de o Republică Moldova instabilă. „Aș atrage atenția și la modul în care comunică autoritățile despre aceste destabilizări. Autoritățile de la Chișinău au comunicat foarte bine în persoana doamnei președinte după Consiliul Suprem de Securitate, dar au greșit cu celelalte instituții publice, pentru că nu au ieșit să spună populației că nu este momentul să ne panicăm, să ne îngrijorăm și că informații și detalii vor apărea în cel mai scurt timp. Mi-aș fi dorit ca Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării să aibă o mai multă coordonare pe parte de comunicare și să nu amplifice prin lipsa lor din spațiu public toate acele frustrări ale locuitorilor din Republica Moldova și din raioanele de Est ale Republicii Moldova”, a notat Angela Gramada.
Directorul ONG-ului Institutul de Studii Politice și Capital Social, politologul Marin Gherman, a declarat că nu există prea mult optimism întrucât din punct de vedere geopolitic Republica Moldova nu este altceva decât o continuare a Ucrainei. În opinia sa, dacă militarii ruși nu ar fi întâmpinat o rezistență atât de mare pe teritoriul Ucrainei, Republica Moldova ar fi fost sub controlul Rusiei ꟷ pe cale militară sau non-militară. Aici este vorba despre finanțarea partidelor pro-ruse, încercarea de a reanima posturile de televiziune rusești. Politologul crede că securitatea Republicii Moldova depinde în acest moment de eroismul forțelor armate ale Ucrainei, de faptul dacă Ucraina va fi susținută, dacă va rezista Odesa etc.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei discuții publice, inclusiv prin facilitarea organizării unui alt eveniment de presă în condiții similare.
