Pentru a asigura securitatea alimentară a țării, autoritățile se gândesc să monitorizeze îndeaproape formarea prețurilor. Pe termen lung, se va subvenționa capacitatea de depozitare și procesare, pentru a mări exporturile de produse cu valoare adăugată sporită, dar și pentru a demonopoliza piața. Viorel Gherciu, ministrul agriculturii și industriei alimentare, a făcut aceste declarații în cadrul unei dezbateri IPN despre criza alimentară din țară și din lume.
Ministrul Gherciu a subliniat rolul primordial pe care îl joacă războiul dus de Rusia în Ucraina în ațâțarea crizei alimentare (mai multe, aici).
Prima reacție a Guvernului la criza care s-a aprofundat imediat după începerea războiului, spune ministrul, a fost suplinirea fondului de subvenționare cu circa 200 mln lei, în particular pentru compensații parțiale pentru accizele la carburanți. „Eu personal îmi doresc ca toți agricultorii să beneficieze de rambursare integrală a accizei la motorină. Și doamna prim-ministru (Natalia Gavrilița) își dorește acest lucru. Dar reieșind din situația în care se află economia țării, pentru început am alocat această sumă”, a spus oficialul, adăugând că, în cazul fermierilor care lucrează terenuri până la 400 ha, compensarea va fi de sută la sută datorită unei modificări planificate.
„Solicitarea rambursării accizei la motorină este o problemă mai veche care s-a discutat pe parcursul mai multor ani și în premieră acest Guvern a spart gheața. Și, chiar dacă la început vorbim de doar 30 la sută pentru unele categorii, cred că este un început bun. Odată ce vor fi identificate resurse suplimentare, acest fond va putea fi suplinit”, a promis ministrul, adăugând că Guvernul mizează inclusiv pe sprijin extern în acest sens. Apropo de sprijin, oficialul spune că autoritățile i-au scris Comisiei Europene în legătură cu triplarea prețurilor la fertilizanți, care măresc prețul de cost al producției agricole, dar fără de care productivitatea ar scădea dramatic.
Întrebat dacă țara noastră duce lipsă de vreun produs alimentar de bază, ministrul a spus că e important să se poată asigura disponibilitatea produselor și să se monitorizeze dinamica stocurilor. „Astăzi stocuri sunt, nu am observat vreo lipsă pe rafturile rețelelor comerciale a unor produse, într-adevăr toate (produsele lipsă) au fost substituite”, a asigurat ministrul. Cât privește monitorizarea, Viorel Gherciu a sugerat că guvernul actual a moștenit un sistem imperfect pe care încă nu a reușit să-l perfecționeze, dar a recunoscut că e important să se știe care sunt produsele sensibile, care sunt capacitățile naționale de producție și ce produse trebuie suplinite din import.
Ministerul a făcut o listă cu 14 produse de bază, inclusiv diverse cereale, zahăr, ouă și altele, majoritatea din care pot fi asigurate prin producție locală sută la sută. În ce privește produsele zootehnice, cum ar fi carnea de porc și cea de pui, sau laptele, există deficite de 12-35% care necesită suplinire prin import. Aici ministrul Gherciu vede oportunități pentru fermierii moldoveni, subliniind totodată că sectorul zootehnic nu poate fi schimbat peste noapte și fără investiții serioase: „Suntem producători de materie primă, avem furaje suficiente, capacități de procesare sunt”.
Referitor la prețurile majorate nejustificat, cum a fost cazul uleiului de gătit, Viorel Gherciu spune că e important să se creeze un mecanism, o echipă de specialiști care să monitorizeze îndeaproape formarea prețurilor. La fel, potrivit lui, este important să fie diminuat numărul intermediarilor, autoritățile propunându-și să faciliteze accesul direct al producătorilor spre consumator, de exemplu, prin intermediul piețelor regionale. „(Ministerul planifică) și un șir de alte măsuri care vor duce direct la diminuarea prețurilor, la plafonarea prețurilor și a adaosului comercial, servind interesul consumatorului, dar în același timp asigurând că fermierii au posibilitatea să se dezvolte și să facă investițiile necesare”, a declarat oficialul.
Multe din aceste măsuri se vor regăsi în noua Strategia de siguranță alimentară la care muncesc acum autoritățile, dar și în Strategia pentru dezvoltarea sectorului agricol și rural, care este și ea în proces de definitivare. Strategia de siguranță alimentară se vrea atât un instrument de reacție imediată la criza curentă, cât și unul de asigurare a securității alimentare pe termen lung. Unul din accente, potrivit ministrului, va fi pe procesare și produse cu valoarea adăugată sporită orientate exportului, și mai puțin pe exporturi de materie primă. „Am adus exemplul porumbului, care a fost exportat în termen scurt într-un volum de 1 mln tone, dar la fel anul trecut noi am exportat 1 mln tone de grâu. O bună parte din această materie primă ar putea fi procesată în interiorul țării. În același timp, noi importăm peste 30 mii tone de făină de grâu”, a exemplificat ministrul.
„Este important ca fermierii să dea dovadă de cât mai multă creativitate și să facă acele investiții atât de necesare, iar majorarea fondului de subvenții până la 1,75 mlrd lei vorbește despre sprijinul oferit de Guvern și Ministerul Agriculturii”, a subliniat Viorel Gherciu.
Vorbind în continuare despre Strategia de siguranță alimentară, ministrul Gherciu a spus că una din propunerile prioritare este acordarea sprijinului pentru investiții în depozitare, condiționare și procesare a culturilor cerealiere și leguminoase. Potrivit lui, acest fapt va duce inclusiv la demonopolizarea sectorului. Depozitarea produselor înseamnă că vânzarea lor poate fi amânată până prețul de export devine mai bun. De asemenea, ministrul Gherciu a declarat că statul va ține cont de sugestiile specialiștilor de a majora rezervele de stat de grâne și extinderea produselor din rezervă
Dezbaterea intitulată „Fațetele crizei alimentare în Republica Moldova și în lume” a fost ediția a 252-a a ciclului IPN „Dezvoltarea Culturii Politice”, desfășurat cu sprijinul Fundației Hanns Seidel.
