Mihai Mogîldea, lider de echipă la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), spune că e nevoie de o campanie care să promoveze statutul de țară-candidat UE pentru R. Moldova, o campanie orientată atât către Bruxelles, cât și către populația țării.
„În funcție de mesajele care vor veni de la Bruxelles după completarea chestionarului (cu privire la cererea de aderare depusă de R. Moldova – IPN), în funcție de opinia Comisiei Europene, opinia politică a Consiliului European din luna iunie, putem dezvolta o campanie, un instrument de promovare a obținerii statutului de țară candidat pentru R. Moldova”, a declarat expertul în cadrul unei dezbateri IPN.
Mihai Mogîldea crede că autoritățile moldovene și-ar putea asuma angajamentul în fața cetățenilor de a obține statutul de candidat până în 2024 sau 2025, „de ce nu?” „Odată cu obținerea acestui statut, țara nostră ar putea beneficia de mai multe fonduri europene, pentru dezvoltarea domeniilor economic, social, infrastructură și așa mai departe. Trebuie să mizăm pe activități de advocacy, de promovare a viziunii noastre de țară la nivelui Bruxelles-ului, dar nu trebuie să uităm și de dimensiunea internă, de explicare către populație a beneficiilor care au fost deja obținute și care pot fi obținute în viitor”, spune expertul IPRE.
Dezbaterea s-a axat pe actualitatea așa-numitului Trio Asociat, o platformă prin care Moldova, Ucraina și Georgia cooperează în ambiția lor comună de integrare europeană. Ca și ceilalți vorbitori din cadrul dezbaterii, Mihai Mogîldea e de părere că invazia Rusiei în Ucraina a afectat relațiile în cadrul platformei.
„În prezent, Trio-ul este trecut în plan secundar. Se merge pe calea bilaterală de cooperare dintre cele trei state și Uniunea Europeană”, spune expertul IPRE. Potrivit lui, obiectivele Trio-ului Asociat „au intrat într-o perioadă de înghețare” odată cu războiul din Ucraina. Asta inclusiv pentru că Ucraina a avut așteptări mai mari față de Georgia, ca aceasta să se alinieze sancțiunilor împotriva Rusiei, între altele. În privința Moldovei, potrivit expertului, mesajele venite de la Kiev au fost mixte: deși a fost salutat sprijinul acordat refugiaților, au fost și voci care au criticat Chișinăul.
„Când vine vorba despre R. Moldova, părerea mea este că aceste așteptări trebuie regândite, pornind de la contextul în care se află țara noastră (…) Atunci când transmiți public un mesaj de genul că R. Moldova nu face destul în relația cu Ucraina și când acest mesaj ajunge la publicul larg din R. Moldova, inclusiv la miile de familii care găzduiesc refugiați din Ucraina, se creează percepția la nivel general că Ucraina nu apreciază la justa valoare acest sprijin acordat, până la urmă, de poporul R. Moldova, nu doar de autorități”.
Dar, cu sau fără Ucraina și Georgia, Mihai Mogîldea crede că R. Moldova poate profita acum de procesele de integrare europeană din Balcanii de Vest. „La anumite capitole, noi stăm chiar mai bine decât unele state din Balcani și nu văd de ce ar trebui să așteptăm Uniunea Europeană să se extindă către Balcani, după care să urmăm noi. Putem merge în paralel”, e de părere expertul.
„Problema este în sprijinul politic, care a fost anunțat pentru extinderea spre Balcanii de Vest, nu și pentru țările din Trio-ul Asociat. Pe de altă parte, cred că în interiorul UE există un sprijin destul de important pentru R. Moldova. Cred că există un număr relativ mare de state care sunt gata să ofere acest sprijin politic pentru perspectiva de integrare a R. Moldova. Dar, evident. principiul unanimității prin care se iau deciziile în UE afectează discursul Uniunii la nivel extern (…) De aceea cred că trebuie să promovăm activ la nivelul capitalelor europene recunoașterea perspectivei de integrare europeană a R. Moldova, oferirea statutului de candidat. Trebuie s-o facem la nivel bilateral cu fiecare stat în parte”, a conchis Mihai Mogîldea, lider de echipă, IPRE.
Dezbaterea la tema „Trio Asociat în condițiile noi: împreună și fiecare pe cont propriu”, organizată de IPN, a fost ediția a 240-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
