Alegerile anticipate sau ordinare este una din cele două teme majore prezente cel mai mult în spațiul public. Cea de a doua temă este pandemia. De cele mai multe ori ele sunt abordate împreună. Mai exact, oponenții alegerilor parlamentare anticipate spun că ele nu pot fi organizate atâta timp cât avem o criză sanitară gravă, iar alegerile ar putea agrava situația și mai mult. Este un punct de vedere care are dreptul la viața, dar nu unicul privind această problemă. Pandemia doar a readus în actualitate și a accentuat la maximum necesitatea implementării metodelor alternative de vot, astfel încât să poată fi evitate contactele directe ale multor oameni în anumite locuri, or, metoda tradițională de votare presupune în mod obligator aglomerări mari de alegători. Care este situația la ziua de astăzi privind metodele alternative de vot, care sunt beneficiile și riscurile, pozițiile, argumentele și interesele promotorilor și oponenților implementării acestora? Despre aceasta au vorbit invitații dezbaterii publice „Metodele alternative de vot: beneficii și riscuri, pro și contra”, ediția a 182-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN.
Mihai Mogîldea, expert, lider de echipă în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a relatat că metodele alternative de vot se referă la orice metode care diferă de metoda tradițională de exercitare a votului, adică în secția de votare, așa cum populația o face de obicei, în mod democratic, de aproape 30 de ani în Republica Moldova. Respectiv, metodele alternative de vot vin ca o alternativă la metoda tradițională și scopul lor este să faciliteze procesul de vot printr-o serie de oportunități pe care le deschid pentru votanți, care, indiferent de locul unde se află și distanța pe care trebuie să o parcurgă față de cea mai apropiată secție de votare, sau de timpul și uneori banii pe care îi cheltuie pentru exercitarea votului, pot să o facă într-un mod mult mai convenabil.
Asta ar fi principala menire al metodelor alternative de vot pe înțelesul tuturor și practice venind în avantajul și beneficiul cetățeanului care poate să-și exercite votul într-un mod mai simplu și totodată, neatentând la siguranța și corectitudinea procesului de votare.
Istoria subiectului votului alternativ în Republica Moldova nu este nou. Se discută despre votul electronic sau votul prin corespondență de mai mulți ani. Pe dimensiunea votului prin internet a existat și un studiu de fezabilitate, s-a lucrat la un proiect de lege care a fost expediat în atenția CEC și CEC l-a expediat și în atenția Parlamentului. Există deja niște eforturi din partea actorilor vizați: organele electorale, societatea civilă care a promovat aceste mijloace alternative de vot.
Elena Druță, consilier al președintelui Republicii Moldova pentru relațiile cu diaspora, susține că problema votului electronic există în Republica Moldova de foarte mulți ani. Ea a apărut odată cu acele fluxuri migratorii care au făcut ca numărul cetățenilor în țară să fie tot mai mic, iar numărul cetățenilor peste hotare să fie tot mai mare. „La acest capitol, statul Republica Moldova este restant pentru că nu a reușit să însoțească aceste fluxuri migratorii și cu garanții adecvate pentru dreptul constituțional la vot. Au mers cumva instituțiile moldovenești în urma carului pentru că doar văzând cozi imense s-a încercat ulterior câte puțin să fie remediată situația. S-a încercat a fi remediată prin metoda clasică – cea a suplimentării secțiilor de vot și numărului de buletine”. În opinia Elenei Druță, oricât s-ar mări numărul secțiilor de vot peste hotare, această soluție nu este una care va satisface în totalitate necesitățile cetățenilor moldoveni.
În toamna anului trecut, scrutinele electorale s-au suprapus cu o criză sanitară așa cum nu s-a mai văzut, spune ea. Situația a fost dramatică și pentru cetățeni, dar și pentru instituțiile publice de acasă, dar și din alte state. Ea a remarcat amabilitatea instituțiilor din statele-gazdă, unde s-au aflat moldoveni, care, în ciuda pandemiei au permis desfășurarea alegerilor și cetățenii moldoveni, cetățeni străini pentru ei, să-și exercite dreptul la vot.
Elena Druță consideră că cei care se opun metodelor alternative de vot, o fac motivând prin riscurile care pot interveni. „Dar, și metoda clasică comportă riscuri, de la transportul cetățenilor, la pre-completarea buletinului de vot. Sunt convinsă că timpul a sosit, instituțiile nu mai pot amâna, dar modificările electorale țin de competența deputaților din Parlament. Totodată, Președinția participă la toate întâlnirile pentru a evalua riscurile votului electronic și prin corespondență pentru ca în proiectele înregistrate în Parlament să se țină cont de riscuri”, a spus consiliera președintelui Republicii Moldova pentru relațiile cu diaspora.
Igor Munteanu, deputat al Fracțiunii parlamentare Platforma DA, este de părere că normele care trebuie să asigure alegerile libere și corecte trebuie să fie modernizate. „Codul Electoral trebuie să avanseze. Din acest punct de vedere ar trebui să se pună de acord și clasa politică, existând și un consens politic intern, ca cetățenii moldoveni care se simt afiliați realităților din Republica Moldova să aibă dreptul la vot, indiferent unde se află: Europa, America sau alte state. Din acest punct de vedere, oamenii care lucrează în domeniul tehnologiilor informaționale au dat asigurări că soluțiile existente pe domeniul cibernetic, iar în Republica Moldova există circa 110 tipuri de servicii care pot fi distribuite prin guvernarea electronică, oferă toate soluțiile care pot să asigure fundamentul pentru votul prin internet”, a spus Igor Munteanu.
Potrivit luii, votul prin internet este un deziderat menținut de către tehnicieni încă din 2016, când CEC a primit un studiu de fezabilitate al votului electronic și un caiet de sarcini pentru ca votul prin internet să poată fi încadrat pe deplin în codul Clectoral. „După 2016 a fost o perioadă lungă în care autoritatea electorală centrală nu a prea avansat din cauza distragerii la alte soluții precum votul mixt, ceea ce nu a permis CEC să-și elaboreze exact punctul său de vedere și să sprijine votul care era așteptat de cetățeni. În 2021, chiar dacă sunt în continuare probleme legate de instabilitatea politică, ar trebui să fie pusă pe agenda politică necesitatea de a amenda Codul Electoral și de a avansa în crearea unui sistem prototip pentru a arăta cetățenilor posibilitatea tehnică de a face posibil votul la distanță”, afirmă Igor Munteanu.
Există capacități tehnice de a guverna acest obiectiv, consideră deputatul, și a rămas doar să existe oportunitatea politică pentru așa ceva: „În Parlament există un anumit consens între oamenii care cred că votul la distanță trebuie integrat în Codul Electoral, dar numărul lor nu trece de 50%”.
Victor Guzun, expert e-transformare și reforma administrației publice în cadrul Laboratorului de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova), susține că în jurul metodelor alternative de vot sunt foarte multe mituri bazate pe necunoaștere sau pe nedorința de a le cunoaște. „În jurul acestor mituri există multe așa zise-argumente care de fapt nu mai sunt argumente de mulți ani. Votul prin internet, alte metode de vot alternativ nu sunt destinate doar diasporei. Ele sunt de fapt o realitate a zilelor noastre, pornind de la faptul că tot mai multe categorii de cetățeni vor să le folosească. Pornind de la cei care nu au oportunitatea fizică, pentru că oricât de multe secții de votare se constituite înafara țării, niciodată nu va exista o hartă care să acopere toți cetățenii Republicii Moldova, care sunt peste un milion plecați sau poate mai mult. Mai sunt persoanele care călătoresc, care nu sunt în orașul lor de reședință, lângă secția de votare și ei trebuie să facă un efort semnificativ pentru a ajunge acolo”, a spus expertul.
Un alt argument adus de Victor Guzun este că „toți trăim în secolul 21, însă în continuare se votează așa cum s-a votat 2000 de ani în urmă, de când există buletinul de vot pe hârtie. Cadrul legal este funcțional deja în Republica Moldova. 17% din populație dețin mecanismele de autentificare digitală. Comisia Electorală Centrală deja folosește toate sistemele de interconexiune, de generare a listei electorale, de calculare a datelor, toate au loc online, dar lipsește un singur element – votarea propriu-zisă. Toți specialiștii din Republica Moldova, de la instituțiile de profil, recunosc că riscuri ipotetice există, dar aceste riscuri sunt controlabile. Pe parcursul a 16 ani de când funcționează votul electronic la toate tipurile de alegeri în Estonia, nu a fost compromis niciun vot, ceea ce nu poate fi spus cu siguranță, dacă nu s-a făcut acest lucru în votul pe hârtie în Moldova”, afirmă Victor Guzun.
În votul electronic, spune el, este folosită o semnătură digitală omologată care este imposibil să fie decriptată în oricare element dintre procesul de vot și cel de numărare a voturilor. „Apoi, este copiat sistemul în două plicuri: într-un plic digital este opțiunea votului, care este introdusă în alt plic digital care spune care este persoana corespunzătoare și nimeni nu poate să vadă opțiunea votului. Când se numără voturile, sunt o serie de chei digitale publice care sunt distribuite la mai multe instituții publice din Estonia sau Elveția care se decriptează doar împreună”. De aceea, consideră Victor Guzun, există temeri, dar ele sunt de fapt controlabile și votul online este realitatea zilelor noastre.
Dezbaterea publică „Metodele alternative de vot: beneficii și riscuri, pro și contra”, este ediția a 182-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurată de IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.
