Doamnelor și domnilor,
Dragi prieteni,
Sărbătorim în acest an Ziua Culturii Naționale într-un context aparte, dificil, generat de pandemia de COVID-19, care afectează profund starea de sănătate publică, economia și politica în Lume. Mă bucur însă că această pandemie a lăsat nealterată apropierea sufletească și dragostea dintre români, indiferent unde ar trăi ei. Această apropiere este cimentată de acele fire nevăzute ale fibrei noastre naționale, care transcend timpului și intereselor politice vremelnice și se bazează pe cultura, limba și istoria comune.
Astăzi este doar unul din momentele aniversare în care îi cinstim pe artizanii de frumos și mânuitorii de idei care ne deschid mințile către firescul, inefabilul și necuprinsul lumii, pe meșterii cuvintelor, rimelor, notelor muzicale, penelurilor, pe artiștii scenei și ai filmului, prezenți și trecuți, care prin talent și inspirație au creat opere de geniu și au lăsat amprente în universalitate. Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Grigorescu, Emil Cioran, Grigore Vieru, Nichita Stănescu, Mircea Eliade, Constantin Brâncuși – și poate că suntem nedrepți amintindu-i doar pe câțiva – au consolidat pilonii culturii noastre naționale, ca parte importantă a valorosului patrimoniu universal.
Ziua Culturii Naționale are o conotație simbolică profundă pentru cultura și identitatea românilor și nu este deloc întâmplător că se sărbătorește simultan, în România și în Republica Moldova, împreună cu ziua de naștere a Poetului nostru Național Mihai Eminescu.
Ziua de 15 Ianuarie reprezintă un moment important nu numai de celebrare a creației artistice, dar şi de reflecție asupra rolului şi locului valorilor românești în patrimoniul cultural imaterial european și universal, precum şi asupra semnificației proiectelor culturale de interes naţional și a diplomației culturale. În acest context, doresc ca în acest an să se finalizeze dosarul pentru înscrierea în lista patrimoniului imaterial UNESCO a „Cămășii cu altiță”, proiect de suflet dintre România – Republica Moldova. Acest dosar completează în mod fericit succesele obținute până acum cu colindul în ceată bărbătească, Mărțișorul și tehnicile tradiționale de realizare a Scoarței.
Cultura este poate cel mai pur și cel mai elocvent act de afirmare a identității națiunii noastre. Aparținem unui spațiu cultural și istoric european valoros și complex, ale cărui valori și principii le împărtășim pe deplin. Promovarea unei diplomații culturale active reprezintă un pilon fundamental pe care se sprijină diplomația română, prin participarea noastră nemijlocită la dialogul intercultural european şi prin racordarea la universalitate. Sunt pe deplin convins că prin actele și faptele noastre, fiecare dintre noi, indiferent de profesia aleasă, avem șansa de a fi ambasadori generici ai României, ai poporului român, ai măreției culturii și spiritualității române.
Pentru marcarea acestei Zile importante, vă invit să fiți alături de Ambasada României în Republica Moldova și să vizionați on line concertul extraordinar al Orchestrei Române de Tineret susținut la Ateneul Român sub bagheta lui Cristian Mandeal, accesând link-ul de mai jos: http://www.mae.ro/node/54676
Programul concertului include piesele Balada pentru vioară și orchestră de Ciprian Porumbescu (solist Alexandru Tomescu), Trei piese pentru orchestră de coarde de Constantin Silvestri, Serenada Română și Dans Țărănesc pentru violoncel și orchestră de Constantin Dimitrescu (solist Ştefan Cazacu), Jocuri românești de Sabin Păutza şi Simfonia a II-a în Re major, op. 36 de Ludwig van Beethoven.
În final, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, mă închin în fața geniului cultural și artistic și transmit cele mai sincere felicitări tuturor celor care prin creațiile lor apără, respectă și promovează diversitatea și frumusețea culturală românească pe ambele maluri ale Prutului.
