Pandemia COVID-19 a marcat cel puțin două din problemele sectorului mass-media: accesul la informație și falsurile. Chiar la începutul pandemiei, ca să fixeze primele cazuri de infectare cu noul coronavirus în rândul medicilor, jurnaliștii au trebuit să insiste câteva zile, precum și să se trezească cu acuzații de la Guvern că urmăresc senzaționalul. Și acest lucru denotă că s-a încercat ascunderea informației, pentru a da impresia că situația este sub control. Și campania electorală pentru alegerile prezidențiale din această toamnă și-a lăsat amprenta, prin mesaje discriminatorii și de instigare la ură. Declarațiile au fost făcute la cea de-a șasea ediție a Forumului Mass-Media din Republica Moldova, convocat anual de Consiliul de Presă, în parteneriat cu organizațiile neguvernamentale de media, transmite IPN.
Președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, a menționat că se poate presupune că anume tăinuirea unor date în primele zile ale pandemiei au favorizat răspândirea rapidă a falsurilor despre noul coronavirus. La fel ca și acum patru ani, când au avut loc alegeri prezidențiale, și acum a persistat discursul de ură, stereotipuri de gen și manipulare. Diferența este că de data aceasta cea mai mare parte din cetățeni nu a mai tolerat falsurile, s-au întors împotriva celor care le folosesc în calitate de instrument de lipsă politică.
„A fost un an în care cei care au învestit în canale propagandistice și zeci de portaluri cu dezinformări și manipulări sper că au înțeles că au făcut-o în zadar, întrucât lucrurile încep să funcționeze altfel și oamenii caută tot mai mult informații din surse credibile”, a subliniat Viorica Zaharia. Potrivit ei, un mesaj discriminator, spus într-o discuție semi-privată, nu este același lucru cu un mesaj rostit de un oficial și transmis prin canale mediatice.
Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko, a declarat că mass-media este unul dintre elementele fundamentale ale unei societăți bazate pe standarde democratice. „Acum este momentul să reuniți toate părțile interesate și să abordați problemele sistemice din sectorul mass-media fără de care nu puteți constitui o societate puternică și instituții responsabile. Noi vom continua să susținem mass-media, la nivel regional și local, care este importantă pentru oameni”, a declarat oficialul european.
„Moldova are nevoie de voci oneste în mass-media. Cetățenii au nevoie de acces la o varietate de surse mass-media și cu toții trebuie să învățăm să identificăm dezinformarea atunci când o vedem. Fără angajamentul ferm al liderilor Republicii Moldova, situația mass-media nu se va îmbunătăți”, a declarat ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck J. Hogan.
Prezentă la eveniment, președinta aleasă, Maia Sandu, a menționat că ziariștii adevărați își fac misiunea bine trecând prin mari greutăți. Acest lucru se întâmplă deja de mai mulți ani. Pe de altă parte, televiziuni angajate politic înfloresc, înfloresc pentru că răspândesc minciuna, pentru că dezinformează, pentru că își ajută stăpânii care îi finanțează. „Eu vreau să fac un angajament aici – Președinția va deveni o instituție deschisă și transparentă, care va oferi informații și care va prezenta lucrurile așa cum sunt. Așa am făcut la Guvern, în cele cinci luni, așa vom acționa și la Președinție”, a mai spus Maia Sandu.
Forumul Mass-Media va continua și pe parcursul zilei de miercuri, 25 noiembrie.
