La Ungheni din vara acestui an, mai exact din 10 iulie, activează un centru, unde părinții vin cu copiii lor ca să cunoască dacă crește sănătos din punct de vedere emoțional. Cea care îi evaluează este Maria Calchei. Ea îmi spune că necesitatea deschiderii unui asemenea cabinet a apărut din observațiile ei din perioada în care a activat ca educatoare, apoi în calitate de specialist la fostul Centru de zi pentru copii și tineri cu nevoi speciale „Casa pentru Toți” din municipiul Ungheni.
„La majoritatea oamenilor am observat că stima de sine nu este echilibrată, adică e scăzută. De aceea m-am gândit că aș putea să ofer ajutorul necesar în dezvoltarea armonioasă, din punct de vedere emoțional, a copilului de azi, dar care mâine va fi adult și va dori să fie unul de succes”, spune Maria Calchei. În acest scop dânsa utilizează o terapie, care în întreaga lume e tot mai solicitată. E vorba de terapia prin nisip, pe care a pus-o în practică și la Ungheni acum 6 ani.
Explicația specialistei: această terapie este o metodă, care face parte din grupa abordărilor psihologice de profunzime. Colegul – Maria Calchei nu-i numește pacienți pe cei care vin la ea la centru, pentru că el nu este o persoană cu dizabilități, dar una care are nevoie de atenție și comunicare – are în fața sa o cutie cu nisip, apă, miniaturi, propria-i imaginație și libertatea de a crea. Faptul că dispune de toată libertatea să creeze ce își dorește fără nicio intervenție din partea cuiva îi permite copilului să scoată la iveală toate procesele psihice profunde, care iau o formă concretă și devin vizibile, punând în evidență tocmai acele aspecte care necesită atenție și vindecare în prezent.
Din istoria terapiei prin nisip
Totul începe cu o provocare. Metoda terapiei prin nisip a fost dezvoltată de Dora Maria Kalff. Ea a fost provocată de către renumitul psiholog și psihiatru Carl Gustav Jung. În anul 1937 el a audiat la un congres de la Paris o prelegere a lui Margaret Lowenfeld despre „tehnica lumii”. A fost impresionat de tehnică și i-a sugerat Dorei Mariei Kalff să deprindă la Londra această metodă. În 1985 Dora Maria Kalff împreună cu un grup de terapeuți specializați în tehnica în cauză înființează Societatea Internațională pentru terapia prin jocul cu nisip, care în ultimii 12 ani a crescut și devine o comunitate mare de terapeuți specializați în jocul cu nisip din mai multe țări.
Cea care va continua să dezvolte această terapie este Barbara Turner din SUA care a studiat cu Dora Maria Kalff. A scris numeroase lucrări pe acest subiect și acum formează terapeuți din întreaga lume. Maria Calchei a învățat tehnica respectivă de la această specialistă. „Cursurile aprofundate cu acest mentor și propriul meu proces în terapia prin jocul cu nisip mi-a oferit această înțelegere a lucrurlui cu nisipul și miniaturile pe care o experimentez cu drag în scopul de a susține învățarea și dezvoltarea emoțională la copii și adulți”, spune dânsa.
De ce nisipul?
Este nevoie de a oferi copiilor posibilitatea să exploreze, să se concentreze, să experimenteze, să se simtă parte din lumea care îi înconjoară. Instrumentul educativ cel mai important sunt mâinile, nu tabletele interactive, nu telefoanele performante și nici chiar creioanele. Or, acest lucru ei îl găsesc anume atunci când practică această terapie.
Iată unii din cei care au avut stimă de sine și încredere în forțele proprii
„Nu ne place cum sună. Şi oricum epoca muzicii la chitară este pe terminate”. Aşa li s-a spus membrilor unei formaţii de muzică care au fost refuzaţi de o casă de producţie. Numele acelei formaţii era The Beatles.
Dat afară din echipa de baschet a şcolii, băiatul s-a dus acasă, s-a închis în camera sa şi a plâns ore în şir. Băiatul era Michael Jordan.
„E prea prost ca să înveţe ceva. Mai bine să se ducă acasă şi să încerce să se realizeze într-un domeniu în care nu e nevoie de prea mult efort”, le-a spus profesorul părinţilor. Copilul despre care e vorba era Thomas Edison şi a inventat becul după aproximativ 5000 de încercări eşuate.
A fost concediat de la un ziar pentru că nu avea imaginaţie şi îi lipseau ideile originale. Numele lui? Walt Disney.
I-a murit logodnica, a dat faliment în afaceri de 2 ori, a suferit o puternică depresie şi a fost înfrânt în alegeri de 8 ori. Abraham Lincoln, al 16-lea preşedinte american, şi-a condus ţara prin cea mai mare criză internă, războiul civil.
”Mai sunt multe exemple. Învaţă de la ei cum să tratezi refuzul, eşecul, durerea. Aleargă, cazi, ridică-te. Ridică-te şi luptă din nou. Andrew Jakson a spus: ”Nu uita: un singur om cu curaj reprezintă majoritatea”, a conchis Maria Calchei.
