Azi vom face cunoștință cu un tânăr talentat, elev în clasa a XII-a la cel mai bun liceu din țară „Aristotel” al Academiei de Științe a Moldovei, participant și medaliat la campionatele naționale, europene și mondiale la joc de dame, ungheneanul Marcel Ursu.
— Marcel, cine v-a pus un nume atât de frumos?
— Părinții, desigur, și le sunt recunoscător nu numai pentru asta, ci pentru tot ce mi-au dat.
— Să vorbim despre dragoste. Mai întâi, față de jocul de dame? De unde vine ea?
— Totul s-a început la vârsta de 7 ani, când am aflat de acest joc, m-am dus la școala „Spiridon Vangheli” și m-am înscris la antrenamente, apoi am înțeles că am o atracție față de el.
— E greu să învingi? Care victorie e cea mai scumpă, mai valoroasă, mai dorită sau cea mai grea?
— De neuitat a fost, probabil, prima victorie serioasă când am devenit prima dată campion național. Învățam în clasa a V-a, atunci am depus cel mai mare efort în timp ce mă pregăteam. Rezultatele au fost pe măsură, am devenit prima oară campion.
— Dacă am pune prioritățile, pe ce loc s-ar afla jocul de dame? Ce e pe locul întâi?
— Nu m-am gândit la acest lucru. Totuși, mai importantă decât familia, oamenii dragi nu e nimic. Pe locul doi, important de asemenea, e cariera care trebuie să fie una de succes și să-mi placă. Jocul de dame îl consider ca o pasiune. E greu de spus cât timp va fi un hobby pentru mine, deși aș putea presupune că e pentru întreaga viață.
— Cu se se ocupă părinții dvs.? Cum credeți, care dintre ei ce v-a transmis, ce v-a învățat, v-a împărtășit?
— Tata lucrează în domeniul dreptului, iar mama în medicină. Cel mai important și mai necesar lucru în viață ei mi-au dat, de la ei a fost educația și posibilitățile de a evolua. Le sunt foarte recunoscător că au fost alături de mine mereu și m-au susținut când am avut nevoie.
— Visul de a deveni medic e visul neîmplinit al mamei?
— E ceva ce a venit de la mine, dar pentru a-mi vedea visul realizat, mai am încă mult de muncit, însă voi depune tot efortul posibil pentru visul meu. Deși mama tot a dorit să devină doctor, de aceea eu trebuie să mă străduiesc și să fiu medic. Atunci se va împlini și visul meu, și al ei.
— Ce trebuie să faci ca să fii elev al liceului pentru copii dotați?
— Nu l-aș numi chiar liceu pentru copii dotați. Pentru a învăța aici, trebuie din gimnaziu să îți creezi deprinderea de a învăța nu pentru note, ci pentru tine însuți.
— E greu sau ușor să studiezi la un liceu care e unicul în țară? De câți ani învățați acolo? Cine v-a sfătuit să vă duceți acolo? Studiile la acest liceu vor simplifica admiterea la universitatea de medicină? Apropo, la care anime?
— Învăț aici din clasa a zecea, prin urmare, în clasele liceale studiez aici. Aș spune că e liceul care îți ofera foarte mult timp liber și oportunități foarte largi la finalizare. Eu singur am aflat de el participând la olimpiadele republicane, din clasa a IX-a, la matematică, fizică și chimie. Unde voi aplica după absolvire, rămâne un secret chiar și pentru mine. (Vom menționa că liceul are o abordare inovațională față de studii: în loc de 14 discipline obligatorii sunt doar 7, celelalte elevul le poate alege singur. Anul trecut toți absolvenții au susținut cu succes examenele de bacalaureat cu nota medie 8,77 — nota autorului).
— Pentru ce mai rămâne timp afară de carte și joc de dame sau nu mai aveți nevoie de altceva?
— Timp îmi ajunge pentru tot ce doresc cu adevărat, pentru ce mă interesează, fie că e vorba de distracții sau de învățătură, mereu păstrez echilibrul între ele.
— Marcel, la ce visați? Ce doriți să obțineți, să realizați, să aveți?
— Un vis al meu ar fi să călătoresc mult și să descopăr țări și oameni noi.
— Ce sfat le-ați da elevilor de azi din clasa a noua?
— Să știe ce își doresc cu adevărat și să nu învețe niciodată pentru notă. Să înțeleagă că lumea nu se rezumă la tema pentru acasă sau nota de la un obiect care este îndepărtat complet sufletului. Să-și stabilească de pe acum prioritățile și să se dedice complet lor.
