Săptămâna trecută, la Ungheni s-a aflat într-o vizită lidera Partidului Politic „Acţiune şi Solidaritate”, Maia Sandu. Ziarul „Unghiul” i-a luat un interviu acesteia.
— Am fost invitaţi să participăm la întâlnirea dumneavoastră cu membrii JCI Ungheni şi apoi să ne oferiţi în exclusivitate un interviu. Prima mea întrebare se va axa pe relaţia mass-media – autorităţi. Deci, pe parcursul unei săptămâni în orașul și raionul Ungheni au fost în vizită doi înalți demnitari de stat – președintele și prim-ministrul. Presa locală nu a fost informată de aceste vizite și în consecință nici oamenii. Care e părerea dumneavoastră ca și fost ministru și prim-ministru?
— Asta înseamnă că acestor demnitari le-a fost frică de presa locală, pentru că, de obicei, conducerea țării încearcă să folosească toate oportunitățile ca să transmită mesajele lor, ca să ajungă la cât mai mulți cetățeni. În special, atunci când suntem în situații de criză și nu doar, mai ales acum când e nevoie să fie îndrumați cetățenii, să li se răspundă la anumite întrebări, să li se răspundă la anumite îngrijorări or, acestea acum sunt foarte multe. Singura explicație este că le-a fost frică, pentru că acești demnitari sunt obișnuiți să discute doar cu presa controlată, care le oferă posibilitatea să vorbească doar despre lucruri despre care vor ei să vorbească.
— Care e părerea dumnevoastră vizavi de felul cum s-a gestionat situația de pandemie, cauzată de noul tip de coronavirus?
— În țările în care criza sanitară s-a gestionat eficient astăzi numărul de îmbolnăviri este zero sau 10 sau 20 de persoane pe zi sunt confirmate pozitiv cu COVID-19. Asta se numește gestionare eficientă. Acest lucru s-a întâmplat în țări mici ca a noastră. Deci, acest lucru este posibil. Mai greu este în țările mari. Faptul că noi după 2 luni de măsuri drastice, de distanțare socială avem un număr de îmbolnăviri și care nu se reduce, faptul că noi avem un număr mare de decese vorbește despre aceea că guvernarea a eșuat să controleze epidemia și noi în continuare ne vom confrunta și cu criza sanitară și cu cea economică generată de această pandemie. Noi suntem în special foarte îngrijorați de situația personalului medical. Ei au fost neglijați de către stat, nu au fost asigurați cu echipamente de protecție. De aceea, avem un număr atât de mare de personal medical infectat, acești oameni sunt într-un stres continuu, pentru că numărul celor confirmaţi pozitiv pe zi ce trece crește și nu scade. În consecință, ei vor fi suprasolicitați și ne întrebăm cât vor mai rezista acești oameni în aceste condiții foarte dure. Dincolo de COVID-19 mai sunt și alte maladii și sistemul trebuie de reabilitat după acest stres ca să-și poată continua activitatea. Aceasta este îngrijorarea majoră.
Pe plan economic lucrurile stau la fel de prost. Majoritatea întreprinderilor, care au trebuit să-și sisteze activitatea din cauza pandemiei, nu au primit niciun ajutor din partea statului. Aceste întreprinderi au suportat și suportă cheltuieli, se lichidează locuri de muncă, dispar companii, iar statul în continuare ne povestește că nu are bani ca să ajute economia. În același timp, vedem o reticență majoră din partea guvernanților de a lua bani din partea UE sau din partea altor finanțatori externi pentru ca să poată să redreseze situația precară în care se află țara.
— Pe de o parte, se trag semnale că țara intră în criză financiară, iar, pe de altă parte, se promit 700 de lei pensionarilor, care primesc o pensie sub 3 mii de lei. Cum se explică acest lucru?
— Acestea sunt doar promisiuni, pentru că dacă ne amintim anterior Igor Dodon a promis acești 700 de lei la sărbătorile de Paște. Acestea au trecut şi nu s-a întâmplat nimic. S-au spus că nu sunt bani. Acum se promit acești 700 de lei pentru altă dată din viitor. O să putem să credem doar atunci când acești bani vor fi primiți de către oameni. Dacă se ofereau la 1 iunie, atunci puteam să aveam încredere. Pentru moment sunt doar promisiuni deșarte.
— Tot în zona decla-rațiilor rămânem. Ion Chicu și deja prea mult discutata sa postare referitor la România și la europarlamentarul Siegfried Mureșan. Vor afecta cumva aceste declarații finanțarea externă a Republicii Moldova, în special cea venită din partea României și a UE?
— Aceste persoane publice atunci când văd că nu mai administrează situația, că lucrurile au scăpat de sub control încearcă să găsească un dușman în afara țării pe care să dea vina și să canalizeze supărările oamenilor sau vina să o dea pe altcineva. Acesta e un răspuns tipic conducătorilor iresponsabili, atunci când ei nu fac față situației, să descopere un dușman că toate nenorocirile noastre sunt din cauza acestor dușmani străini. Nu e surprinzător că exponenții PSRM îi văd vinovați pe cei de la Bruxelles sau România. E rușinos pentru noi ca țară să asistăm iarăși la asemenea atacuri în situația când și România, când și UE au venit cu ajutoare. Ne bucură că România au făcut abstracție de aceste atacuri mojicești ale lui Chicu și a ajutat cetățenii RM, pentru că aceste ajutoare au venit pentru cetățeni și nu pentru I. Chicu sau pentru I. Dodon. Evident că există repercusiuni asupra volumului de asistență din partea UE, pentru că am putea primi mult mai mulți bani, inclusiv donații care să ajungă la cetățenii mai săraci sau la agenții economici, în special IMM-uri. Din cauza acestei atitudini, care e și din cauza atacurilor și a reticenței de a obține acești bani RM nu obține întreaga sumă de care ar putea să dispună.
— Pentru Ungheni e prioritar, și din punct de vedere economic, și din punct de vedere turistic, Nodul de Cale Ferată. Acum mă interesează, dacă veți reveni la guvernare, cum vedeți reformarea ÎS „Calea Ferată”, pentru că acest domeniu, din păcate, în acest moment e la pământ?
— Eu vreau să vă amintesc că pe perioada celor 5 luni de mandat noi am reușit să semnăm un proiect cu finanțare externă, care să asigure investiții în calea ferată. Mă rog, proiectul a rămas în vigoare, problema cea mai mare este modul în care este administrată această companie. Pentru că s-a ajuns la această situație dezastruoasă din cauza administrării proaste și ineficiente și a corupției. Întreprinderea statutului a fost transformată într-o sursă de venit ilegal pentru felul de hoți și atât timp cât nu se va face ordine în conducerea acestei organizații va fi foarte greu să o repunem pe picioare și să o facem să lucreze în interesul statului. Deci, investițiile pot veni, curățarea managementului și promovarea unor conducători cinstiți și buni profesioniști depinde de politic și când vom avea în funcție o forță politică corectă, atunci o să putem să asigurăm și administrarea corectă a ÎS „Calea Ferată”.
— Multă lume vă salută reformele, dar tot ei spun că sunt cumva prea radicale, că societatea moldovenească nu e pregătită ca să le aplice deodată. Ca exemplu – camerele video de la examenele de bacalaureat. Poate ar fi trebuit cumva treptat să se treacă la o astfel de practică?
—Uneori problemele grave necesită soluții radicale. Ce înseamnă să rezolvi problema parțial sau treptat la bacalaureat? Înseamnă asta că pentru câteva școli îi lași pe elevi să copie mai departe și să obțină notele așa cum se obțineau în trecut până la reforma bacalaureatului, iar altor școli le impui o nouă regulă? Eu am văzut mulți copii supărați din cauza acestor reforme și e de înțeles pentru că ei au fost obișnuiți cu niște practici nesănătoase, dar am văzut și mulți copii care au apreciat, pentru că ce am făcut noi la bacalaureat a fost să aducem dreptate. Dreptate înseamnă că fiecare să obțină rezultatul pe care îl merită. Noi asta ne dorim în toate domeniile, nu numai la examenele de bacalaureat. Dacă folosim aceeași logică pe care ați enunțat-o în întrebare ar însemna că nici în justiție nu ar trebui să facem curățenie peste tot și e nevoie ca 30 de ani să lungim această reformă de curățare a sistemului de judecătoresc sau în procuratură. Sunt reforme care trebuie făcute treptat și anumite măsuri care trebuie luate și aplicate imediat oricât de dure nu ar fi ele, fiindcă doar așa readucem încrederea cetățenilor în stat, creăm această încredere a tinerilor, a copiilor în dreptate, fiindcă ei sunt la început de cale și dacă ei văd că sunt nedreptățiți chiar și la examenul de BAC pentru că primesc o notă mai proastă decât cineva care a plătit pentru ea cu ce gânduri și cu ce speranță merge el în viață, dacă s-a lovit de nedreptate chiar și în copilărie.
— Ați spus că sunt unele reforme care pot fi adoptate și aplicate treptat. Puteți să ne dați câteva exemple?
— Sunt mai multe lucruri care pot fi realizate treptat. Spre exemplu, sunt reforme care trebuie pilotate. Schimbarea modelului de finanțare a administrației publice locale. S-a făcut în trecut, s-a pilotat în câteva raioane, s-a văzut cum funcționează această metodă, s-au învățat niște lecții. După care în baza acestor lor s-a făcut la nivel de țară.
— Ţara noastră a fost bulversată de cazul de la Hâncești. Ce lecții trebuie să învățăm la nivel de politic, la nivel de cetățenie?
— Este un caz foarte și foarte tragic și e greu să arăți la vinovați concreți, pentru că dacă e să analizăm această tragedie putea fi evitată dacă noi trăiam într-o țară cu condiții normale de viață, care înseamnă elementarul acces al tuturor gospodăriilor la sisteme de apă și canalizare, care evident că nu comportă asemenea riscuri, care au dus la această tragedie. De ce nu avem până azi aceste sisteme? Din cauza administrării proaste. Pentru că timp de 30 ani nu am avut bani ca să construim aceste sisteme? Am avut, dar o mare parte din banii care au fost alocați anume pentru soluționarea acestei probleme au fost furaţi și nici nu au ajuns la destinație. Vorbim aici și de furtul miliardului. Vă dați seama dacă era alocat un miliard de dolari? În alte cazuri proiectele nu s-au dus la bun-sfârșit, pentru că nu au fost proiectate bine, pentru că nu s-au făcut achiziții corect sau s-au achiziționat materiale care erau de o proastă calitate, pentru că uneori și politicul a intervenit când un partid sau altul începea un asemenea proiect într-o localitate și venea un altul la conducere și nu mai insista ca să se finalizeze și începeau un altul. Și așa ne-am trezit cu țevi îngropate peste tot, dar cu foarte puține sisteme funcționale.
— Am observat că primarii din localități, indiferent că el face ceva pentru localitate sau nu, are un traseism politic și de cele mai multe ori aderă la acel partid, care e la guvernare, cu gândul ca să primească bani. Cât e de corect acest comportament?
— Nu este în niciun fel. Se întâmplă acest lucru pentru că nu există descentralizare reală și nu există respect față de administrația publică locală. Deci, această împărțeală a banilor pe criterii politice dăunează enorm.
— Deci, nu e vinovat omul, ci sistemul?
— În mare parte, da. Omul este ales în funcție pentru ca să facă ceva pentru localitate și în momentul în care un anumit partid ajuns la guvernare îi spune că nu i se alocă bani pentru localitate sa dacă nu trece, atunci primarul are de ales – să rămână loial partidului sau să încerce să facă ceva pentru cei care l-au ales. Evident nu cu orice preț, pentru că în momentul în care primarul merge și lucrează pentru un partid de criminali și cumva contribuie la perpetuarea la putere a acestora, atunci nu face bine nici localității și nici țării. Chiar dacă primește bani pentru sisteme de apă și canalizare o să se pomenească că nimeni nu o să mai fie în localitate ca să beneficieze de ele. Dar, nu putem fi nici categorici cu cei care de-a lungul timpului au fost forțați să treacă dintr-un partid în altul pentru că așa a fost construit sistemul – să-i împingă.
— E ca un cerc, dacă o parte din acest cerc e viciat, atunci întreg sistemul cade sau are de suferit. Cam în cât timp vom putea spune că acest cerc nu este fisurat?
— Depinde de noi toți. Asta înseamnă în primul rând ca să facem un efort ca să înțelegem cine sunt oamenii cinstiți din politică și cine sunt cei corupți și respectiv să nu le mai dăm nicio șansă să mai revină la putere. Deci, să alegem la conducere oameni cinstiți. Pasul următor e un efort la toate nivelurile ca să depășim această mentalitate.
— Dl Năstase, colegul dumneavoastră de bloc, declara într-un interviu că Guvernul Chicu trebuie să pice. Dumnevoastră de ce părere sunteţi? Nu ar însemna aceasta o nouă criză politică, socială, economică?
— Acest guvern este unul foarte prost. Am spus mai sus că nu ştie să administreze nici criza sanitară, nici cea economică. Şi acest guvern este o mare nenorocire pentru ţara noastră, dar înainte să luăm decizia finală cu privire la demisia acestuia trebuie să avem certitudinea că avem suficiente voturi ca să numim un guvern bun. Şi iată aici matematica arată mai puţin convingătoare, pentru că acest parlament este format după regulile lui Plahotniuc şi nu sunt suficienţi oameni cinstiţi acolo ca să putem să avem certitudinea ca să formezi un nou guvern şi să ai susţinere politică suficientă pentru un guvern cu adevărat bun.
