Secția Cultură și Turism Ungheni în 2023 realizează un amplu proiect „Râul PRUT – cercetare, actualizare şi valorificare”, implementat de către Secția Raională Cultură și Turism Ungheni în parteneriat cu Muzeul de Istorie şi Etnografie din mun. Ungheni şi ziarul „Unghiul”. Una dintre activități este și concursul raional de narațiuni orale tradiționale „Apele mici fac râurile mari”. Publicația „Unghiul” în calitate de partener în proiect va publica lucrările.
Spun bătrânii că brâul de dealuri de la Movila Măgurii și până la râul Vladnic (Vladnic), de unde își iau începuturile râurile Cula (s. Izvoreni), Culișoara (s. Măgurele), Vladnic (s. Măgurele), au aparținut unui boier bogat pe nume Vlad.
Din motive necunoscute, boierul și-a pierdut moșiile, care au fost cumpărate de localnicii din satele Măgurele și Coșeni – două localități răzășești (independente) ce și-au permis luxul de a cumpăra moșiile. Amintirea despre boierul Vlad îl poartă doar dealul dintre aceste cele două sate răzășești și râul Vladnic.
Etimologia cuvântului „Vladnic” vine de la cuvântul slavon „влага”, ceea se semnifică umed, umezeală. Aceiași informație o găsim și în Dicționarul geografic al județului Iași, autor Alexandru Obreja („loc unde au fost sau sunt bălți mlăștinoase”).
Prima mențiune a râului Vladnic a fost datată la 14 octombrie 1490 într-un document de vânzare și cumpărare a pământului în satul Lăslăoani (azi Zagarancea), „la gura Hlabnicului”.
O dovadă a celor menționate în izvoarele istorice din trecut și contemporane ne servește și existența Târgului agricol din raionul Sângerei cu denumirea de Vlad. La acest târg țăranii își vindeau produsele agricole (porumb, grâu, orz, ovăz, secară, struguri, vin, făină, găini, gâște, rațe, curci, bibilici, vaci, boi, cai, porci și capre), utilajele agricole (car de boi, căruțe, plug, boroane, semănătoare, hamuri, hârleț, sapă, coase, seceri etc.).
Râulețul Vladnic traversează direct sau tangențial satele Coșeni, Negurenii Vechi, Negurenii Noi, Zăzulenii Vechi, Zăzulenii Noi, Grăseni, Todirești, ca mai apoi să se reverse în râul Prut intersectând satele Zagarancea și Semeni.
Pe parcursul anilor, dar și în prezent, de-a lungul albiei râului Vladnic au fost amenajate iazuri și lacuri de acumulare, ca în satele Țighira, Zăzulenii Noi, Todirești, Grăseni, precum și iazul cu destinație militară de la Poligonul Zagarancea, unde și în prezent se desfășoară aplicații militare. Râul Vladnic a servit și servește drept o sursă importantă de aprovizionare cu apă pentru animale și păsări, fiind folosită intens și în lucrările agricole.
Totodată, constatăm că sunt amenajate zone de recreere și odihnă. Are loc creșterea industrială a peștelui.
La revărsare în râul Prut, adâncimea malurilor este de 3-5 m, cu o lățime de 15-20 m, fapt care denotă că în trecut Vladnicul era un râu viguros cu un debit mare de apă. Acest minunat râu are un afluent cu denumirea Șoltoaia, care traversează satele Petrești și Semeni.
De-a lungul cursului apei sunt întâlnite multe izvoare mari și mici care necesită o îngrijire deosebită. O educație ecologică asiduă a tinerii generații la îngrijirea, amenajarea, salubrizarea și conservarea surselor de apă potabilă pe tot cursul apei râului Vladnic ar spori debitul acestui râu, formând un ecosistem sănătos și atractiv din punct de vedere turistic. Fapt ce ar aduce un suflu nou în dezvoltarea localităților de la izvor la gura de revărsare.
Conservarea surselor de apă potabilă este un pas important pentru comunitățile care sunt traversate de acest râu cu o istorie bogată, dar care unește neamuri și popoare cu tradiții și valori deosebite. Apa înseamnă viață, dar dacă ne referim la râul Vladnic, acesta reprezintă neapărat o istorie.
Vorbind de tradiții și valori nu putem trece și peste organizarea și desfășurarea Festivalului folcloric „La gura Vladnicului”, cu participarea ansamblurilor etnofolclorice din localitățile vizate mai sus pentru valorificare tradițiilor autohtone, dar și a celor din localitățile de peste Prut.
