Victoria confortabilă a PAS-ului în cadrul alegerilor parlamentare din 11 iulie i-a oferit unui singur partid controlul total asupra actului de guvernare, lucru care nu s-a mai întâmplat în Republica Moldova după 2001. Deși votarea unor proiecte de legi și „trecerea” acestora prin Guvern și Parlament poate părea o sarcină ușoară în configurația politică actuală, este foarte important să fie asigurat un dialog inclusiv și deschis pentru consultarea și revizuirea acestora. Testul credibilității și consecvenței pentru actuala majoritate parlamentară va ține inclusiv de modul în care se va raporta la opiniile avizate și critice venite din afara spectrului politic. Un alt aspect va viza rolul acordat partidelor parlamentare și extra-parlamentare de opoziție de către PAS, ținând cont că vocea opoziției a fost cu preponderență ignorată în legislaturile anterioare.
Lecțiile votului din 11 iulie
La fel ca și în cazul alegerilor prezidențiale, rezultatele alegerilor parlamentare anticipate nu au reprezentat în sine o surpriză. Sondajele credibile din timpul perioadei electorale au anunțat o potențială victorie a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Aplicarea formulei D’Hondt pentru transformarea voturilor în mandate parlamentare a mărit considerabil șansele PAS-ului de a obține victoria, chiar și în condițiile unui scor anticipat de 43-45% din voturile valabil exprimate.
Surpriza a ținut mai degrabă de proporțiile scorului obținut de către partidul învingător, cel mai mare ca procentaj din istoria alegerilor organizate în Republicii Moldova – 52,55%. Pe bună dreptate, scorul obținut de PAS a fost ușor asociat cu rezultatul din turul II ale alegerilor prezidențiale, repurtat de către Maia Sandu. Transferul de imagine dinspre președintele Republicii Moldova către fostul său partid, cât și rolul decisiv jucat de către președinție în declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, au înclinat balanța în favoarea PAS.
Dincolo de aceste aspecte, alegerile parlamentare anticipate au reconfirmat încă o dată că volatilitatea votului geopolitic este tot mai accentuată în Republica Moldova, în special în tabăra partidelor pro-estice. Prezența și impactul mesajelor geopolitice a scăzut simțitor în ultima perioadă, chiar dacă Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), condus de către ex-președinții Igor Dodon și Vladimir Voronin, au încercat să le mediatizeze pe parcursul campaniei electorale. „Imunitatea” colectivă la sperietorile false din exterior, reanimate de către aceștia, dar și integritatea îndoielnică a lui Igor Dodon în ochii cetățenilor, au demobilizat electoratul filorus, de „stânga”. De exemplu, în Chișinău, participarea la urne a fost cu circa 30% mai mică față de turul I al alegerilor prezidențiale din 2020, iar scorul obținut de către BECS cu peste 15% mai mic față de același scrutin. În același timp, în regiunea găgăuză, considerată a fi fieful tradițional al partidelor de „stânga”, prezența la urne a fost cu circa 13% mai mică la scrutinul recent, iar scorul obținut de către BECS cu aproximativ 15% mai redus.
Pornind de la aceste aspecte, sunt câteva lecții pe care ar trebui să le contabilizeze noua majoritate parlamentară. În primul rând, transferul de imagine va fi unul reversibil, iar eșecurile PAS în gestionarea actului de guvernare vor afecta în mod direct scorul electoral al președintelui Maia Sandu, chiar dacă instituția prezidențială are atribuții limitate pe majoritatea dosarelor de politici. În al doilea rând, concentrarea mesajelor electorale pe problemele interne, precum lupta împotriva corupției și reforma justiției, au atras după sine așteptări mari și imediate în rândul electoratului, chiar dacă implementarea acestora necesită un răgaz de timp de câțiva ani. În aceste condiții, scorul din sondaje al PAS-ului ar putea să scadă anul viitor, pe fonul unor așteptări nefondate legate de rezultatele reformelor promise. Nu în ultimul rând, pentru a-și păstra nivelul înalt de încredere în rândul electoratului său, dar și pentru a mobiliza segmentele de electorat absente de la ultimul scrutin, PAS va trebui să se transforme într-un veritabil partid catch-all, capabil să atragă un număr consistent de voturi din orice regiune a țării sau din sânul oricărui grup etnic, în lipsa unei ideologii clar asumate. În acest sens, (de)geopolitizarea votului creează anumite premise pentru apariția acestui tip de partide în Republica Moldova.
Actul de guvernare trebuie să fie unul transparent
Printre primele proiecte de legi votate de către noua majoritate parlamentară s-au numărat mai multe inițiative legate de modificarea procedurilor de alegere și/sau demitere a conducerii mai multor instituții de drept, votate în prima lectură în cadrul ședinței extraordinare a Parlamentului din 13 august 2021. Aceste proiecte au fost votate fără organizarea unui proces de consultări prealabile, și într-un termen restrâns de la înregistrare, probleme semnalate de către mai multe organizații ale societății civile în cadrul unui apel public. Chiar dacă ulterior apelului a fost decisă organizarea unor consultări publice, pentru mulți rămâne neclară graba în votarea acestor proiecte de legi.
În lipsa unui mecanism bine pus la punct de consultare a proiectelor de legi cu reprezentanții partidelor politice, societății civile și a mediului de afaceri, imaginea majorității parlamentare va avea de suferit atât în rândul partenerilor de dialog, cât și al societății per se. Aceste scăpări vor fi speculate de către partidele din opoziție, dar mai ales de către formațiunile extra-parlamentare, care nu dispun de platforma legislativului pentru a-și prezenta poziția în comisii sau în plen. În contextul unei guvern monocolor și deținerii conducerii a majorității comisiilor parlamentare, PAS va trebui să investească eforturi în organizarea unor dezbateri publice veritabile, care ar putea să le subțieze argumentarea pe anumite proiecte de legi, dar să consolideze imaginea actului de guvernare.
Un alt element fundamental la capitolul transparență ține de importanța concursurilor publice pentru desemnarea conducătorilor unor instituții-cheie pentru securitatea internă a Republicii Moldova, dincolo de „ispita” numirii directe a acestora de către majoritatea parlamentară. Chiar dacă anterior concursurile publice au fost pe buna dreptate blamate de către societate, majoritatea parlamentară trebuie să asigure respectarea pe deplin a cadrului procedural pentru organizarea acestora și desemnarea în funcții publice a unor specialiști în baza criteriilor de meritocrație, profesionalism și integritate. Asumarea actului de guvernare nu ține și de organele de drept sau electorale, structuri care trebuie să opereze independent de culoarea legislativului.
Concluzii
Investirea în funcție a guvernului Gavriliță reprezintă o nouă fereastră de oportunitate pentru Republica Moldova. Experiența și integritatea cabinetului de miniștri, alături de stabilitatea politică asigurată de majoritatea parlamentară, sunt precondițiile ce pot facilita implementarea cu succes al programului de guvernare asumat de echipa guvernamentală. Totuși, noul guvern va trebui să acorde o atenție specială asupra transparentizării procesului decizional și implicării mai active a actorilor non-guvernamentali în luarea deciziilor. Prioritatea asumată de „curățare” și reformare a sistemului public și domeniilor de interes major nu trebuie să omită standardele democratice, activ revendicate de către opoziția parlamentară și societatea civilă în timpul regimurilor cleptocratice din trecut.
—
Mihai Mogîldea activează ca Lider de echipă, programul Europenizare, în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). El este absolvent al programului de master în Studii Politice și Administrative Europene la Colegiul Europei (Bruges).
—
Această publicație a fost pregătită în cadrul proiectului „Cooperarea în cadrul Parteneriatului Estic pentru o democrație mai puternică: Georgia, Moldova și Armenia”. Proiectul este implementat de Institutul Georgian de Politici (GIP, Georgia, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE, Moldova) și Centrul Analitic pentru Globalizare și Cooperare Regională (ACGRC, Armenia). Proiectul beneficiază de sprijin prin intermediul Fondului Țărilor de Jos pentru Parteneriatele Regionale – MATRA pentru cooperarea regională în cadrul Parteneriatul Estic (PaE).
Mihai Mogîldea activează ca Lider de echipă, programul Europenizare, în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Este este absolvent al programului de master în Studii Politice și Administrative Europene la Colegiul Europei (Bruges).
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
