Lăutarii din satul Măcăreşti ca şi cei de prin alte părţi cântau la petrecerile în armată, la hora satului, adică la „jioc”, la cumătrii, la nunţi, la sărbătorile de Crăciun, de Sfântul Vasile, la Paşti.
În seara Sfântului Vasile lăutarii cântau pe la casele gospodarilor care au fete mari. Obiceiul se mai numea „a umbla cu muzica” sau „Cu Satul”.
Primăvara şi vara lăutarii erau „tocmiţi” să cânte la Balul Satului. Acest obicei se petrecea în gospodăria unui gospodar cu ograda mare. La bal participau toţi sătenii nu doar tinerii.
Lăutarii din Măcăreşti cîntau la diferite sărbători şi prin satele din împrejurimi. De asemenea, la nunţile din sat puteau fi tocmiţi să cânte şi lăutari din satele vecine.
În afară de grupele mari (bande de lăutari) erau tocmite şi grupuri mici ce cântau la armonică, acordeon, fluier, trompetă, vioară, tobă.
Până la 1960 în sat activau două grupe de lăutari: Fanfara lui Vasile Ursu cu Leonid Chiriliuc, Alexandru Siriţanu, Vasile Postică, Mihai Muşchei, Timofti Harşorschi şi alţii. Grupul lui Gheorghe Toma cu Mihăiţă Furtună, Sîrghi Beşliu, Ion Antoniuc ş. a
Cel mai des solicitat la nunţi a fost grupul lui Costache Pîntea. Foloseau aşa instrumente ca acordeon, trompetă, trombon, saxofon, tobe, ghitara.
Aş menţiona aici şi alte grupuri de lăutari de la Măcăreşti ca: Grupul fraţilor Cozma; Grupul lui Iurie Şişcanu (Cireşel) şi Nicolae Marcu, care foloseau instrumente electrice; Grupul lui Vasile Babin; Grupul lui Ionel Beşliu, trompetist cu studii aprofundate.
Prin anii 1980 la Măcăreşti a fost fondată o fanfară de copii sub conducerea dirijorului Eugeniu Ivan. Prin ea au trecut, au cântat generaţii de elevi.
La petreceri şi nunţi se cânta sârba urmată de hora, valsuri, tangouri, bătuta, învârtita, mărunţica, tropăita, rusasca, danţul mirilor, ostropăţul etc. Grupele mici de lăutari când cântau se aşezau în faţa casei, în pridvor sau într-un loc ca să fie bine văzuţi de cei care erau la petrecere.
Grupele mari sau fanfara se aşeza în „pătul”. „Pătulul” era făcut din material din lemn, se construia din timp, era înalt, se urcau cu scara, se aranja şi o măsuţă. Când cântau se auzea în tot satul.
De mare popularitate se bucura în satul Măcăreşti lăutarul, Alexandru Adam, care cânta la fluier, trompetă, acordeon, vioară. Era solicitat şi prin satele din împrejurimi. A fost cel cu care a urcat pentru prima dată pe scena de la Bălăureşti marea cântăreaţă Maria Drăgan. Despre faptul acesta a vorbit însăşi căntăreaţa într-un interviu acordat scriitorului Gheorghe Budeanu.
Prin anii 70 ai secolului trecut de la rapsodul Vladimir Enache, care era un bun cunoscător al tradiţiilor şi obiceiurilor din sat am înregistrat melodii cântate de lăutarii din localitate.
Menţionez aici, melodiile: Tropăţica, Învârtita, Mărunţica, Danţu. Din satul Mănoileşti, raionul Ungheni, de la Dumitru Goncearuc am înscris melodia, „Hora de la Mănoileşti”.
Mihail Ganga, conducător artistic, Ansamblul de fluieraşi „Prutenii”, Măcăreşti
