În ajunul și în timpul sărbătorilor de iarnă, unii politicieni, instituții mass-media și platforme de comunicare au distribuit dezinformări și speculații despre Rezoluția Parlamentului European referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Republica Moldova. Esența mesajelor false este că Parlamentul European (PE) ar cere Republicii Moldova, ca o condiție de aderare la UE, să permită căsătoriile persoanelor de același sex, vânzarea pământurilor străinilor și să lichideze obiective ale infrastructurii sociale la nivel local. În realitate, această rezoluție a fost adoptată mai mult de jumătate de an în urmă și conține recomandări, și nu condiții de aderare.
Pe 23 decembrie 2022, agenția media de stat din Rusia Ria.ru a publicat o știre în care afirmă că «Европейский парламент призывает Молдавию отменить конституционный запрет на однополые браки, установленный в 1994 году, и принять меры по борьбе с дискриминацией ЛГБТИ-лиц» (în traducere: „Parlamentul European solicită Republicii Moldova să ridice interdicția constituțională a căsătoriilor între persoane de același sex stabilită în 1994 și să ia măsuri pentru combaterea discriminării persoanelor LGBTI”). Același mesaj l-a transmis și agenția de stat TASS, citând site-ul din Republica Moldova Newsmd.md.
În aceeași zi, Partidului socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a publicat un comunicat în care anunță că „se opune categoric mai multor puncte ce se conțin în rezoluția Parlamentului European cu privire la Raportul anual referitor la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Republica Moldova”. În comunicatul socialiștilor sunt reluate câteva narațiuni propagandistice mai vechi, prezentate drept condiții pe care Parlamentul European le-ar impune Republicii Moldova pentru a avansa pe calea integrării europene.
Despre ce Rezoluție este vorba?
Rezoluția Parlamentului European referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Republica Moldova a fost adoptată încă la 19 mai 2022. Faptul că acest subiect este abordat de PSRM și de unele surse media din Moldova și Rusia abia după mai bine de șapte luni de la adoptarea Rezoluției, indică asupra unei campanii regizate de influențare a opiniei publice.
Parlamentul European recomandă, nu condiționează
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Daniel Vodă, a declarat că Rezoluția nu conține o listă de condiții pentru aderarea Republicii Moldova la UE. „Condițiile formulate de Comisia Europeană pentru aderarea Moldovei la UE sunt publice și se regăsesc în Planul de acțiuni aprobat în Comisia Națională pentru Integrare Europeană: este vorba de reforma justiției, cadrul electoral, combaterea corupției, deoligarhizarea și reducerea influenței intereselor private, combaterea criminalității organizate și spălării banilor, îmbunătățirea serviciilor publice, reforma administrației publice, managementul finanțelor publice, implicarea societății civile, drepturile omului”, a precizat D. Vodă. În Rezoluția de pe 19 mai 2022, Parlamentul European a inclus un set de recomandări, și nu condiții pentru continuarea procesului de aderare a Moldovei la UE.
Între „invită” și „solicită”
Afirmația că Parlamentul European, prin această Rezoluție (punctul 52), „solicită autorităților moldovenești să legalizeze căsătoriile dintre persoane de același sex” este speculativă. De fapt, punctul 52 al Rezoluției PE „invită Republica Moldova să elimine interdicția constituțională privind căsătoriile între persoane de același sex instituită în 1994 și să stabilească măsuri de combatere a discriminării pentru persoanele LGBTI”. Speculația constă în înlocuirea verbului: în loc de „invită” (care are sens de recomandare) s-a scris „solicită” (cu sens de cerință sau condiție).
Este speculativă și afirmația despre „vânzarea terenurilor străinilor”, așa cum este menționat în comunicatul PSRM. Astfel, în Rezoluția Parlamentului European, la punctul 70, scrie: „încurajează Republica Moldova să utilizeze pe deplin oportunitățile preferențiale de export în UE printr-o cultivare mai eficientă și mai sustenabilă a terenurilor agricole, precum și printr-un acces mai democratic la terenuri și o utilizare mai democratică a acestora, obținând astfel produse agricole care amplifică avantajele agricole relative ale Republicii Moldova”. Nici aici nu este vreo condiționalitate.
„Lichidarea raioanelor și a primăriilor” este o altă sperietoare, rostogolită în toate campaniile electorale de unele partide de stânga. În punctul 76 al Rezoluției, Parlamentul European „salută aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare regională pentru perioada 2022-2028 și solicită o reformă administrativ-teritorială axată pe creșterea competitivității și pe dezvoltarea durabilă; subliniază necesitatea unei creșteri economice și sociale echilibrate în toate regiunile Moldovei și a punerii eficiente în aplicare a unor politici naționale de dezvoltare regională”. Iar PSRM transmite falsul că ar fi vorba de „lichidarea infrastructurii sociale la nivel local, închiderea spitalelor raionale și a policlinicilor”.
De altfel, o reformă administrativ-teritorială a fost propusă în 2020 și de ex-premierul Ion Chicu, promovat de PSRM, care prevedea ca din aproape 900 de primării să rămână mai puțin de 100. Într-o postare pe Facebook în mai 2020, Chicu spunea că se pregătește revenirea la o structură administrativ-teritorială similară celei de până în 2003.
