În luna noiembrie a acestui an, Biblioteca „Dimitrie Cantemir” din Ungheni a găzduit un eveniment special în cadrul Programului Național „Lectura Central” și al proiectului „Cartea Deschisă”, desfășurat sub patronajul Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Unul dintre invitații speciali ai evenimentului a fost Nicolae Negru, un cunoscut jurnalist și comentator politic din Republica Moldova.
Promovarea lecturii și povești de viață marcante
În cadrul evenimentului, Nicolae Negru a adus în atenția publicului impor-tanța promovării lecturii, împărtășind reflecții despre rolul cărții în educația și formarea tinerilor. Autorul a povestit crâmpeie din cea mai recentă carte a sa, „O progenitură dușmană” , o lucrare autobiografică ce explorează una dintre cele mai dramatice perioade din istoria basarabenilor — deportările staliniste în Siberia.
Amintiri din exil: un omagiu adus familii
Nicolae Negru a povestit momente din copilăria sa, când familia sa, originară din satul Ciutulești, raionul Florești, a fost deportată în Siberia. Își amintește cu emoție despre dificultățile întâmpinate de părinții săi tineri, care au fost nevoiți să supraviețuiască în condițiile aspre ale regiunilor Tomsk. „Sunt născut în satul Ciutulești, raionul Florești (fostul județ Soroca). Familia noastră a fost deportată în Siberia. Noi eram 3 copii, părinții erau tineri, iar cel mai mic era pe atunci doar nou-născut, alt frate s-a născut chiar acolo, în Siberia, (Notă: E vorba de istoricul Gheorghe Negru). Eu am început școala într-un sat de acolo, numit Zimovscoie, regiunea Tomsk. Când ne duceau cu trenul spre Siberia îmi plăcuse la început, căci oricărui copil îi place să meargă cu trenul, cu mașina, dar la o anumită perioadă vroiam acasă. Părinții mă luau cu zăhărelul, dar când s-a oprit trenul într-o gară, eu m-am apropiat de ușă, mi-am dat drumul jos și am început să fug în direcția opusă. Evident că gardienii s-au amuzat și m-au urcat înapoi în tren. Evident că toate acestea reflectă starea groaznică în care ne aflam. Cum să te pomenești, nu de bunăvoie, la capătul pământului, în izolare, în condiții climatice foarte dure, într-o lume străină, mult diferită, căreia nu-i aparții, ce te înghite ca un balaur, pentru a te reda într-o formă potrivită ei? Am învățat într-o școală din Zimovscoie, regiunea Tomsk, în care într-un rând învăța clasa întâi, pe alt rând învăța clasa a treia. În altă sală de clasă era clasa a doua, iar în alt rând, clasa a patra. Tatăl meu era religios și nu participa la votare. El m-a învățat să scriu și să citesc din Biblie, care a fost prima carte citită la propunerea tatălui meu. Prima bibliotecă frecventată de mine a fost cea din Zimovscoie, iar prima carte pe care am citit-o eu din această bibliotecă a fost despre Lenin”, a povestit jurnalistul despre copilăria sa din Siberia, evidențiind influența puternică a tatălui său asupra educației sale.
Cariera literară și jurnalistică
Pe lângă aspectele autobiografice, Nicolae Negru a discutat despre propriul său parcurs literar și jurnalistic, amintind cum a debutat cu povestiri umoristice și satirice în perioada sovietică. De-a lungul anilor, s-a dedicat jurnalismului, publicând în „Ziarul Național” și colaborând cu diverse posturi de radio și televiziune, cum ar fi Europa Liberă și TVR Moldova. „Uneori, comentariile politice sunt necesare, pentru că oamenii au nevoie de clarificări asupra evenimentelor curente. Totuși, chiar și politicienii uneori par să acționeze fără înțelegere clară a deciziilor pe care le îngrijesc” a specificat el.
„O progenitură dușmană” — o mărturie istorică
Cartea „O progenitură dușmană” este descrisă de autor ca un document istoric important, care capturează nu doar suferințele și rezistența familiilor deportate, ci și spiritul lor de supraviețuire. Prin acest volum, Negru aduce un omagiu părinților săi, surprinzând sacrificiile și eforturile acestora într-o muncă dificilă, oferind în același timp o perspectivă profundă asupra consecințelor exilului asupra identității basarabene.
Evenimentul a fost apreciat de participanți, care au plecat cu o mai bună înțelegere a impactului lecturii și a importanței reflectării asupra trecutului pentru a înțelege mai bine prezentul.
Această întâlnire a reușit nu doar să promoveze lectura, ci și să creeze un dialog deschis despre istoria, cultura și valorile societăților noastre.
